te-aștept la fel ca înainte

Iubite, mi-au amorțit genunchii,
iar te-aștept ca înainte,
să-mi torni pe gură
oceanul de cuvinte.
și să îmi spui că bobul de lumină
se naște-n nopțile cu lună plină,
iar întunericul din mine,
Sclipi-va-n primăverile senine...

Din gura ta umbrită,
să curgă val de rouă,
Pe fruntea-mi obosită,
să-ți curgă mâinile-amândouă.

Să-mi spui că-n soare
se oglindește roua călătoare,
și în ninsoare
se cerne lacrima-nghețată de răcoare.

Am să te-ascult înspăimântată
că ai putea... să pleci
la fel ca altă dată...

Dar ochiul meu curat,
ți-nchide geana deasă
Și gura mea tăcerea ți-o apasă..........................