marți, 25 octombrie 2011

TRANDAFIRUL ALBASTRU

Iar se lasă înserarea
Pe la porțile iubirii...
În grădina fermecată,
Înfloresc, vii, trandafirii.

Lin își pleacă , dimineața,
Fruntea lor catifelată
Și își spală tainic fața,
Când lumina li-s-arată.

Trandafir suav, albastru,
Câte-n stele nu s-au scris?
Ai rămas un dor sihastru.
Peste tine clipe-au nins.

Dar aștepți cu resemnare
Primăvara să te știe,
Vara să-ți croiască haina,
Toamna , inima pustie.

Să te ningă vremuri grele,
Și-n grădina fermecată,
Să te numeri printre ELE...

Niciun comentariu:

doi dinţi din faţă

doi dinţi din faţă trecem printre linii ascuțite în semne literare trecem peste un pământ de fluturi congelați tropăim cerându-ne dreptu...