miercuri, 19 octombrie 2011

între da şi nu

Între da şi nu e cale de o noapte cu
ochii înfipţi în obrazul cerului scânteind ca
apa oglinzii topită în trup de şoapte.

între nu şi da e vreme de o zi ascuţită cu
aripi pâlpâinde în palmele frunzelor moarte
tăblia de veacuri a prins rădăcini şi muşchii verzui ai
minciunii se-ntind peste vorbele sacre
un alt Moise de peste veac va sfărâma cu braţu-i puternic
lutul uscat din trupul de şarpe alt templu va creşte până la cer
stabilopozii vor roade rugina din gâturi şi vorbele deşarte
or să cadă iar măştile întunericului şi faţa de lumină
va stăluci cu privire senină şi
cântece înalte

între da sau nu e o plimbare cu ochi-n pământul
care nu va-nceta să rodească
trupuri şi fapte.

Niciun comentariu:

amintiri

  Astăzi am o stare ciudată, de parcă mi s-a întors cineva uitat de demult într-o buclă de spațiu şi timp suspendat şi alergă prin mine, f...