când îmi strângi împrejurul trupului
aripile scuip o puzderie de fluturi
ooooo frumoșii mei fluturi cu picioare smălțuite
cu antenele sugrumate scrâșnind între
dinții de oțel
în gurile parșive
putrezite la poarta cimitirelor își fac și astăzi cuib
smocuri de iederă otrăvită încercând să îmi
roadă genunchii precum își înfingea colții pantoful
de sârmă în carnea piciorului nepotrivit
amenințătorul meu picior de felină
ce îmi presară urmele deșarte peste timp
sfârâind apocaliptic îmi vinde
pe tarabă în piața sclavelor
venele înfășurate în cerșafuri ude
și nu am vreme să mă plâng doar mă pitesc
în ramă tabloului cu ochii limpezi îți desenez
șotronul te îndemn să-mi sari alături
ocolind nimicul și sticla pisată
îndelung
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
Drumul până la şcoală şi înapoi, era o adevărată corvoadă pentru mine şi fratele meu, Ionel. Totul devenea şi mai complicat, în special, în ... -
Vara, uneori, când se făcea duminică dimineaţa, tata ne îmbrăca frumos şi ne suia în căruţă ca să ne ducă la bunica de la Mileanca. Era c... -
1.ca o cassandră despletită îmi torc cel din urmă caier aşezată la umbra crucilor lipind poeme îndulcite pe faţa umbrelor de br...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu