sâmbătă, 8 octombrie 2011

sărutul lui iuda

tresar în linia
însângerată a curcubeului de sunete și
soarele de mai
îmi usucă obrajii,
spulberându-mi ploaia
care îmi clocotește în suflet
ca o furtună răsturnată
agonizez pe marginea tăcerii
alături de culcușul șarpelui
strâng la piept cu o durere mută
trandafirul de sticlă mi
se face țăndări pe sub piele
taie drum lin
spre neființă.

sărutul lui iuda stoarce boabe șlefuite
din trupuri abandonate
pe malul râului din evanghelie
culegem cu mâinile rănite
zădărnicia să ne-o așez pe frunte
într-o paradă despuiată.

Niciun comentariu:

Sfâșietoare nepotrivire

prin tine treceam inconfundabilă stare de bine când se numără anii sorții şi stam cu palmele încrucișate înapoia ușilor ...