joi, 27 octombrie 2011

,,what a fuck!!!,,

am fost fericită când mi-ai dăruit
laleaua cu gust de lavanda
a crescut până la cer
aş fi putut să mă urc
să îţi scutur peste firele încărunţite
o altă primăvară
pentru că timpul
îşi deschidea în sânge
pleoapa ca să ne cuprindă.

dar am rămas la marginea cărării
în ţărâna înfierbântată
ai prins rădăcinidin tălpi
până în creştet îţi creştea
o cetate somptuoasă cu geamurile ferecate
din fier forjat
ariadne minotauri lilieci orbiţi
te străjuiau ca să îţi fie bine.

patefonul urla sălbatic melodia aceea stupidă
,,what a fuck,, artista ieşea ca o felină cu unghiile ascuţite
îşi îndesa trupul în surâsul tău
chiar ţi se potrivea situaţia asta jenantă
ca o carte de identitate
falsă în buzunarul strâmb tăiat
când întreba cineva
cine e posesorul
tu ridicai un steag alb arătai înspre
pasărea cu chip de fum care te îngâna sâsâindu-ţi grotesc
,,viva la fiesta,,
îngăima pe limba ei neauzită cu ochii pierduţi după firele de iarbă.

te lăudai femeilor cu obrajii crăpaţi
că da mă cunoşti
ba m-ai văzut cândva într-o zi banală inundată de o lumină îngălbenită
în odaia aceea modestă aplecată mult asupra sicriului ca să îţi pot număra venele albastre
pe când căutai femei înnebunite cu piepturile îndesate
şi coapse înguste şi gânduri tăioase

şi uite aş mai putea să-ţi suflu în urechea dreaptă un zâmbet uscat
dacă te-aş putea convinge să nu mai coseşti în miezul nopţii iarba fiarelor de pe mormintele trezite
ne privesc morţii
nedumeriţi prin găoacele adâncite.

Un comentariu:

misionara spunea...

http://www.universulprieteniei.org/t28p250-dorina-ciocan-neculce#2955

Tot întrebându-mă

Înfiptă într-o nerăbdare de demult aștept cu tălpile de foc- e ca şi cum aș avea un bandaj în jurul capului amor...