este El taumaturgul însetat de viață
îmi toarnă dimineața de lumină pe hârtie
învăluindu-mi trupul de zeiță nenăscută
mă îneacă în umbre fulgerate de raze marmorene.
-aşa arată neMurirea, zic, și-n mine statuile adorm
strângându-și de pe soclu pașii împietriți.
dar diminețile mă scriu pe trup
cu litere din piatră șlefuită,
şi îmi șoptești amețitor de tainic:
-asa arată chipul morții când se usucă
la răscruce...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
uneori simt gustul apei de cristal ca pe o ploaie vaporoasă în care m-am amestecat până la cel din urmă verde confundându-... -
Drumul până la şcoală şi înapoi, era o adevărată corvoadă pentru mine şi fratele meu, Ionel. Totul devenea şi mai complicat, în special, în ... -
Mobila Era o zi de vară toridă, dar nu semăna cu cele de astăzi, îmbâcsite de praf şi zăpuşeală. Până şi căldura acelor zile era mai uşor de...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu