vineri, 4 noiembrie 2016

ochiul de chihlimbar


dar vino mai aproape aşaa
lasă-ţi doar ochiul de chihlimbar
să poposească o vreme
pe umărul meu vezi tu

miracolele au nevoie
de împletituri sinaptice ca să se nască
aseară cineva mi-a închis poarta
şi a lăsat doar un bec luminos
agăţat de nucul din faţa casei
am văzut clar obscuritatea libertății mele
care se oglindea fățiș în peretele uriaș al lunii

nu te speria nu ne amenință
e doar degetul îngerului
care se îndreaptă înspre inimă 
ca un pumnal strălucitor

ei da acum ne și putem vedea mai bine
ne auzim mai bine tu fredonezi 
cântecul acesta despre...
dar ce mai contează
peste tot plutește 

beatitudinea şi confortul

becul îşi terminase pesemne energia
lumea se vedea murdară şi diformă
ca o plastilină amestecată îndelung
de o mână nevinovată de copil
se nășteau reflexele unor alte locuri
neumblate negândite nescrise

!ce naiba strig
şi mă lipesc până la contopire
de lemnul porții pipăind
ochiul curat al Umbrei
era albastru

Niciun comentariu:

doi dinţi din faţă

doi dinţi din faţă trecem printre linii ascuțite în semne literare trecem peste un pământ de fluturi congelați tropăim cerându-ne dreptu...