am văzut pentru prima oară
amintiri însângerate crescute
în câmpul fără de sentimente,
ca într-o oglindă convexă
în care se scăldau chipuri diforme.
tu miroseai a flori de piatră înfierbântată
........................................................................
pasările sufletului înălțau triluri nedeslușite
şi arcadele acelea somptuoase erau
chiar trupul meu și
ecourile rătăcite
erau viețile noastre
amestecate
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
uneori simt gustul apei de cristal ca pe o ploaie vaporoasă în care m-am amestecat până la cel din urmă verde confundându-... -
Drumul până la şcoală şi înapoi, era o adevărată corvoadă pentru mine şi fratele meu, Ionel. Totul devenea şi mai complicat, în special, în ... -
Mobila Era o zi de vară toridă, dar nu semăna cu cele de astăzi, îmbâcsite de praf şi zăpuşeală. Până şi căldura acelor zile era mai uşor de...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu