mai reci decât toate cuvintele
se deschideau mâinile mele încremenite
acoperindu-mi umbrele fugare
era cu un veac înainte de vecernie
era cu exact un timp
înainte de a mă naște
grafofobe zilele
mele aruncate
zic au mai trecut
pe aici instantaneu
înfloreau în trupul iernilor subțiate
pe acolo mi s-au vărsat
pletele într-o noapte
şi eu mă forțam răsucindu-mă
încercam zadarnic a mă naște
înaintea mâinilor mele mult
mai reci decât toate cuvintele mai
încleștate decât toate
gurile de șoapte...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
uneori simt gustul apei de cristal ca pe o ploaie vaporoasă în care m-am amestecat până la cel din urmă verde confundându-... -
Drumul până la şcoală şi înapoi, era o adevărată corvoadă pentru mine şi fratele meu, Ionel. Totul devenea şi mai complicat, în special, în ... -
Mobila Era o zi de vară toridă, dar nu semăna cu cele de astăzi, îmbâcsite de praf şi zăpuşeală. Până şi căldura acelor zile era mai uşor de...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu