joi, 27 iulie 2017

Aievea

Din cupa străvezie de cleștar,
La umbra teilor de ceară,
Ne bem nestingheriți,
Iubirea de odinioară.

Iar vii ce muri-vor mâine,
Beau vin celest
În cinstea morților de ieri,
Şi mușcă dintr-o pâine.

Acum am obosit
Şi-aș vrea să dorm,
Uitată, sub castani,
Departe de cei vii
Măcar un pumn de ani...

La pieptu-i să mă strângă
Amețitorul somn...
Și ajunsă prea devreme,
La ușa liniștii să dorm.
Să dorm.

Dar gura ta cea pătimașă
Trezește ochii mei,
Şi-n brațul somnului
Nu mă mai lasă...

Aievea, trista-ţi mână
De cavaler medieval,
Nu prididește să-mi însemne
Păsări de legendă
Pe obrazu-mi
Veșnic pal...

Niciun comentariu:

ermetică

suntem închiși în cercuri de foc tăcerile noastre se întretaie în cuțite de cuvinte aruncate pe asfalt încă nu s-a împlinit sorocul Doa...