marți, 14 februarie 2012

îngerul meu rătăcit

îngerul meu are buzele crăpate
și râde și-mi spune că îi sunt oaspete
numai în seara asta răbdarea mea se mulează
perfect pe suflete tropăind și scuturând literele
frumos decupate din reclame clălcate în picioare
care zac în scara blocului meu homlerii își fac
un culcușuri proaspete ca de păsări înjunghiate
fără de pene și fără de aripi
din ele curg râuri râuri de invitații
impudice îndecente necinstite aș zice
că oamenii încă nu s-au trezit și
umilința asta nu poate dura la nesfârșit.

(înălțimi de trei picioare...)

spune-mi mamă tot așa ningea și
când te-ai născut tu a bubuit cerul
au curs oameni de hârtie strigându-ne că o să
vedeți voi cândva o să se ivească din
umbre diavolul cu numărul cald în mână.
nu. lasă. pământul ăsta oricum merge cu
capul aplecat sabia nu o să-l mai taie și domnul
surâde mulțumit surâde și îmi dă speranța
cu diamante și salbă dragostea mea nu
poate fi ștearsă cu un singur click...

port bocancii găuriți și în locul ferestrei de ieri
am găsit o strigare prietenă dragă lasă-mi urme
de buze crăpate pe umăr să îmi aduc aminte
că încă nu ai murit.

îngerul meu se hrănește cu buze uscate și
pene de liliac amorțit.

Niciun comentariu:

doi dinţi din faţă

doi dinţi din faţă trecem printre linii ascuțite în semne literare trecem peste un pământ de fluturi congelați tropăim cerându-ne dreptu...