duminică, 12 februarie 2012

tablou cu îngeri palizi

orașul  de zăpadă
e numai al meu
sughite oameni de catifea și
se îmbracă în străzi murdare
învelite în trotuare florăresele
suflă în pumnii înghețați și
le vând iluzii

orașul meu are un trup de ceară
bisericile s-au topit
de mult
enoriașii
poartă sfinți pe umeri şi
pieptul meu e aspru 
par un tablou jalnic din care
culorile au curs dar încă ard aici
în rugăciunile mele
sângele clocotește
ninge întruna
fără de sfârșit
cu îngeri palizi tușind
fluturi albaștri și
aripi străvezii de serafimi.

Niciun comentariu:

amintiri

  Astăzi am o stare ciudată, de parcă mi s-a întors cineva uitat de demult într-o buclă de spațiu şi timp suspendat şi alergă prin mine, f...