joi, 27 septembrie 2012

trec nopţi

trec nopţi

nemăsurate apusuri  cresc 
pe sub gene
cu pumnii ascuţiţi şi 
lutul acela numit vietate
îmi numără paşii cu arcul 
trăgând
în forme de inimi
trec nopţile mele
încercănate cu mâinile pâlnie/ păsări de pradă
strigând: veniţi să aşezaţi iară mortul
în urmele drepte cineva mi-ar putea
răni chiar și nechezatul şi
lutul acela izgonit
turnându-se-n tine cine
l-ar mai putea recunoaşte?

rezemat -umăr dat porţii-
nechemat a mea iubire îl va urî
dar vino şi mestecă pâinea
nefiartă în palma ta
o frunză de umbră
ne va trezi






Niciun comentariu:

amintiri

  Astăzi am o stare ciudată, de parcă mi s-a întors cineva uitat de demult într-o buclă de spațiu şi timp suspendat şi alergă prin mine, f...