luni, 14 noiembrie 2011

în aplauze de trupuri

De dincolo(2)

nu e vreme de întristare, iubite,
e sărbătoarea noastră.

dar alăutele ne plâng.
zeii păgâni ne cheamă să ne
stoarcă inimile în pocale de argint
curge seva trupurilor noastre.
prin crăpăturile pământului zărim
nemărginitul când mă aşezi în cele patru ramuri
și mă înveşmântezi
cu frunze autiste.
mă înfrupt. din trupul lunii și
luna își deschide gura spartă.
până la capătul viselor destrămate

crucea din cruce mimează un respire
Cortina cade în
aplauze de trupuri ne-atingem degetele umezite.....................................................

2 comentarii:

Thoma Driza spunea...

Minunate versuri in care "curge seva trupurilor noastre" pentru a invia visele"destramate".

Lumea din oglindă spunea...

va multumesc

amintiri

  Astăzi am o stare ciudată, de parcă mi s-a întors cineva uitat de demult într-o buclă de spațiu şi timp suspendat şi alergă prin mine, f...