joi, 17 noiembrie 2011

ARTA PE INTELESUL TUTUROR: Un intuneric fara cer

ARTA PE INTELESUL TUTUROR: Un intuneric fara cer: Versuri:Dorina Neculce încă te mai zăream vietate pulsândă în cele trei dimensiuni un întuneric fără de cer fără de lacrimi îți rezemai...
la

Un comentariu:

Lumea din oglindă spunea...

chiar a fost o surpriza extrem de placuta si m-am linistit , pentru ca unii oameni de caracter inca ma aprezciaza. multumesc doamnei Marilena pe care o imbratisez cu drag.

17 noiembrie 2011 la 17:12

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

amintiri

  Astăzi am o stare ciudată, de parcă mi s-a întors cineva uitat de demult într-o buclă de spațiu şi timp suspendat şi alergă prin mine, f...

  • sub doua semne
    uneori simt gustul apei de cristal ca pe o ploaie vaporoasă în care m-am amestecat până la cel din urmă verde confundându-...
  • Silozurile
    Drumul până la şcoală şi înapoi, era o adevărată corvoadă pentru mine şi fratele meu, Ionel. Totul devenea şi mai complicat, în special, în ...
  • Mobila
    Mobila Era o zi de vară toridă, dar nu semăna cu cele de astăzi, îmbâcsite de praf şi zăpuşeală. Până şi căldura acelor zile era mai uşor de...