luni, 7 noiembrie 2011

Ți-s ochii așa de negri

Motto:


Hei, inimă de-a-pururea pustie,

Ți-atârnă doru-n gene,

Azi, zarea-mbracă haina purpurie

Și sufletul tău geme...


***
Ți-s ochii așa de negri
și-o umbră diafană
îmbracă chipul tău...

Ca șarpele ce-și caută culcușul
printre frunzele uscate,
așa te caută,
prin vise,
trupul meu...

Dar nu-mi privi paloarea
de moartă dezgropată...
Sunt vie ,astăzi,
pentru tine,
chiar dacă viața
îmi pare-acum uitată.

Am genele din frunze arămii
și buzele de piatră.

Am brațele
din ramuri
uscate și târzii...
și pieptul
mi-e ca scoarța de copac
striată...

Întinde mâna
și îmi netezește fruntea
încărunțită...

Prefă-te într-o
mare-nspumegată
și lasă-mă
să-ți fiu pe veci iubită...

Niciun comentariu:

doi dinţi din faţă

doi dinţi din faţă trecem printre linii ascuțite în semne literare trecem peste un pământ de fluturi congelați tropăim cerându-ne dreptu...