cine sunt?

mai întreabă-mă cine sunt...
sunt femeia cu perfuzii în venele despicate
îmi explodează trandafiri sălbatici pe sub piele
mi se nasc lumile pierdute în ceață și ierburi
sângele-mi clocotește în rădăcini dar
nu mă plâng,
nu mă mai plâng, am învățat cum să
iubesc trandafirii negri și sicriele uitate
îmi amintesc de plecările tale e ca
atunci când ai uitat lumina aprinsă și apele curgând.

aștept altă lume să-mi bată cu pumnii în piept și
eu să te tot aștept,
să tot aștept privirile tale când
parcă însuși dumnezeu îmi vorbește sau
îmi dă explicații despre cum mor și  mor copii în deșerturi și cât
de importante le sunt morțile pentru că doamne
din lumile de sus mai ,,au puterea,, să-și
achiziționeze câte o geantă gucci
o ce realizare
ce măreție
aplaudați-o copii scheletici cu
ultimele puteri poporul o să vă facă gropile comune
și nu o să mai fiți niciodată singuri
aplaudați
așa, aplaudați, iar Tu...nu mă uita și...
mai întreabă-mă cine sunt...
cine sunt?