Misionara
copiii priveau sfinții cu capetele aplecate își fixau bine
ghilotina căutând puncte vulnerabile pe un cer fără de nori treceau
vulturi austrieci ducând în ciocurile puternice câte un stârv. l-om
împărți la noapte se pare luna se va umple cu urlete și pustiire
să legi bine poarta să nu lași copiii să mai iasă viermii rod în hoit se face frig apoi se face iaaarăși noapte. daaaaaaaaaaaaaaa. o noapte cruntă ca la începuturi nu poți să-mi zici că nu ți-am spus religia dragule de mult s-a transformat într-o mașină de aplecat capete pe ghilotină, dar, ia aminte, să nu le spui. ți-o vrea și ție capul.
dormi că e târziu mâine se-ntorc din nou cocorii să-nfingă sulițe de mucava în coaste, în multe, multe coaste...
dar până or veni , tu trebuie să dormi...ascuns în șoapte.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
uneori simt gustul apei de cristal ca pe o ploaie vaporoasă în care m-am amestecat până la cel din urmă verde confundându-... -
Drumul până la şcoală şi înapoi, era o adevărată corvoadă pentru mine şi fratele meu, Ionel. Totul devenea şi mai complicat, în special, în ... -
Mobila Era o zi de vară toridă, dar nu semăna cu cele de astăzi, îmbâcsite de praf şi zăpuşeală. Până şi căldura acelor zile era mai uşor de...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu