miercuri, 7 septembrie 2011

noapte cu vulturi austrieci și șoapte

Misionara

copiii priveau sfinții cu capetele aplecate își fixau bine
ghilotina căutând puncte vulnerabile pe un cer fără de nori treceau
vulturi austrieci ducând în ciocurile puternice câte un stârv. l-om
împărți la noapte se pare luna se va umple cu urlete și pustiire
să legi bine poarta să nu lași copiii să mai iasă viermii rod în hoit se face frig apoi se face iaaarăși noapte. daaaaaaaaaaaaaaa. o noapte cruntă ca la începuturi nu poți să-mi zici că nu ți-am spus religia dragule de mult s-a transformat într-o mașină de aplecat capete pe ghilotină, dar, ia aminte, să nu le spui. ți-o vrea și ție capul.

dormi că e târziu mâine se-ntorc din nou cocorii să-nfingă sulițe de mucava în coaste, în multe, multe coaste...
dar până or veni , tu trebuie să dormi...ascuns în șoapte.

Niciun comentariu:

Sfâșietoare nepotrivire

prin tine treceam inconfundabilă stare de bine când se numără anii sorții şi stam cu palmele încrucișate înapoia ușilor...