stau la masă cu tăcerea
servim bucate alese
învârtim universuri cu mâna dreaptă
ce lume avangardistă populează bulevardele
aprinzând felinarele albastre dickens
încălzește mâinile celui mai singur copil din lume
îi palesc obrajii într-un veac de tăcere
ssssssssssst...
se întorc greierii de
la coasă
broboane de sudoare
caz asurzitor
peste trupul lunii
se aprind felinarele
hai remi
drumul cerului se conturează printre cedri
eu tu
eutu și femeia care tușește șoareci
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
ieri mi-a bătut primarul în poartă cu un teanc de pliante netede și strălucitoare de trei ani nu i-am văzut mutra î...
-
mă țin lipită de buza cerului, ca un timbru imaginat pe fața timpului îndemn inima la pas. mă pierd printre ruine las loc fluturelu...
-
Oare vei mai veni, TU, cititorule, Pe vârfuri de zare, Flori de pe inima mea Vei mai culege? Auzului decopertându-i ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu