duminică, 1 aprilie 2012

toate vânturile din (răs)cruci

în seara asta m-am gândit la tine
ca la o țară a munților de hârtie cu fruntea luminată
te zăream când îmi lipeam insistent obrazul de geam
simțeam în umeri pâlpâirea tainică de insectă înaripată
și nu mai voiam să împart boabele de nebunie corbului care
îmi ciugulea din coaste

dar oare ce voiam

voiam să adun grămezile de liniști cu zâmbete de bucurii
ușor ironice cu sprânceana dreaptă mult ridicată într-o grădină roșie
zânele absurdului dezlipeau aripi de fluture și le țeseau haine
mult prea mici viu-colorate în pumni auzeam tânguiri
suspine
plânsete înfundate și
rugăminți simțeam chiar ploaia lor de lacrimi
în palmele mele răsfirate
dar zânele nebune nu s-au mai oprit
niciodată

***
în seara asta mă gândesc la tine
ca la o cetate asediată și
valul de nisip
îmi acoperă spinarea
aducându-mi toate vânturile
din (răs)cruce

Niciun comentariu:

doi dinţi din faţă

doi dinţi din faţă trecem printre linii ascuțite în semne literare trecem peste un pământ de fluturi congelați tropăim cerându-ne dreptu...