marți, 20 martie 2012

rochia miresei

rochia miresei nu mai era albă
se scălda în ploaia de fluturi albaștri
care îi zburdau prin trup încoace și
încolo ca o ceată de spiriduși
cu pletele topite în flăcări de lumină

sacha îi tot vorbea natashei despre dragoste și
îi desena cu degetul
în țărâna caldă
o formulă nouă
în formă de inimă

dragoste a mea imaculată
care te lași târâtă în țărână
îmi zic
nu te mai întoarce
nu te mai întoarce și
mușc mărul crud verde străpezindu-mi obrajul
mă ascund în nourul vesel
ca să mă primeștei o vreme pe buze
fiindcă uneori am ochii umezi și mă înduioșează
la televizor orice reclamă despre pisicile moarte

e vremea când se coc gutuiele
trezindu-se galbene
însingurate
dincolo de ferestre
mirosuri înțepătoare scutură aripile ude

domnule nuștiucum să nu-mi spui pe nume și
că iubirea doare
iubirea e o joacă fără de poveste
tocmai ce-am atins ochiul de curcubeu :))
nu încerca să-mi tăbăcești iar fața
în amestecul stătut de piele și tărâțe
am să-ți răsar pe limbă
și în oglindă o să vezi același stol de păsări
iar timpul o să se măsoare în mărgelele de sticlă
ne anunță domnișoara pogany și trece dincolo de sfoară
eu iau o pulbere de stele
în palmele curate și o împrăștii
peste ape
rochia mirese
plutește
plutește înecând un vis
și-un stol de fluturi

Niciun comentariu:

Sfâșietoare nepotrivire

prin tine treceam inconfundabilă stare de bine când se numără anii sorții şi stam cu palmele încrucișate înapoia ușilor...