____________noaptea asta
din volumul ,,La marginea tăcerii,, pare să își întindă prin cer
o mână și numai păsările
strigă tot ce ți-a mai rămas în suflet
asculți ecoul lor
stinsul
nu te mai poate cuprinde
și te închizi în cercul de foc
trupul ți se umple de lumini
te uiți la filmele rusești
eroii îți apar foarte
foarte aproape
dacă ai avea curajul
ai putea trece
prin ei dincolo de umbre
să împarți tot ce ai cules
dar îți simți tăcerea
cum se scurge și curge
curge o vreme prin vene tale
ca pielea de șarpe
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
Drumul până la şcoală şi înapoi, era o adevărată corvoadă pentru mine şi fratele meu, Ionel. Totul devenea şi mai complicat, în special, în ... -
uneori simt gustul apei de cristal ca pe o ploaie vaporoasă în care m-am amestecat până la cel din urmă verde confundându-... -
Vara, uneori, când se făcea duminică dimineaţa, tata ne îmbrăca frumos şi ne suia în căruţă ca să ne ducă la bunica de la Mileanca. Era c...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu