vineri, 20 decembrie 2013

omul meu de foc

îl cunoșteam
după cămașa de granit
rătăcitor prin stele
omul meu de foc
culegea fluturi
cu aripe de cristal
brusc îmi şi
încercam încă
o dată zborul
până îmi intrau cioburile
în coaste
pășeam
peste tăceri ascuțindu-mi
sabia în obrazul verde
al vreunui mâncător
de zile

Niciun comentariu:

peregrinii de mătase

au început să cadă brusc îngeri răsculați peste cerul meu  tulburat  ca o ninsoare abstractă nourii luau forma inimii tale crescute din a...