în țipăt de cassandră

Noul meu volum, editie bilingva ,,Femeia cruciat,, va fi publicat in cateva zile, in Canada, va fi disponibil si pe suport de hatrie cu plata pe card. daca cineva o sa fie interesat voi posta un link cu trimitere spre volum

Sarbatori frumoase tuturor!!

,,CV literar Dorina Neculce- scriitor din România, orașul Botoșani. membra a Societatii Culturale ,,Junimea 90,,-Iasi membra a Cenaclului literar ,,Junimea 90,,-Iasi

fosta membra in Consiliul de administratie al Asociatiei Universul prieteniiei-Iasi fost coordonator al Cenaclului Universul Prieteniei-Iasi

debut literar-la Ateneul Tatarasi din Iasi, 2009-volum colectiv- cu fasciculul ``Ingeri rataciti`, Ed. All, Iaşi, 2009;

Publicatii : poezie:

Lumea din oglinda. Ed. Pim- Iaşi, 2010;

Surasul meu gothic, Ed. Pim- Iaşi, 2011:

Zbor sihastru,Ed. Pim- Iaşi, 2012;

Urme vechi, Ed. Pim- Iaşi,2012;

La marginea tacerii, Ed. Pim-Iaşi, 2012;

Contraria(dialoguri lirice cu Rameel), Ed. Pim-Iaşi,2012;

Vade mecum(6 poeti contemporani), Iarna(6 autori) ,Ed. Pim-Iasi, 2012;

Insemne (volum editat de site--ul literar Casa gandului, 2010) ;

Meridiane lirice, 100 de poeti contemporani, Ed. Armonii culturale, 2012:

proza: Daca as putea strabate timpul, Ed. Pim- Iaşi, 2010:

poezie: Zbatere de pleoape- Ed. Pim, Iaşi, 2013

Premii literare:

Premiul 3- acordat de Revista literara Noi, NU, din Cluj- decembrie 2011- Concurs de poezie

Premiul 2- haiku-februarie 2010, organizat de Asociatia Universul Prieteniei-Iasi

În lucru şi pentru publicare în 2013, o nouă Trilogie de poezie gothică, ,, Gothic solitude,,.

Literary CV: Dorina Neculce – Romanian writer, from the city Botosani-live in city Iasi.

Member of the ‘Junimea 90’ Cultural Society- Iasi,
Member of the Literary Circle ‘Junimea 90’ – Iasi,
Former coordinator of the Literary Circle Friendship Universe – Iasi,
Literary debut at Tatarasi Atheneum from Iasi, 2009 – collective volume – with the group ‘Wandered angels’, All Publishing, Iasi, 2009;
Publication: poetry: The world from the mirror, Pim Publishing – Iasi, 2010; My gothic smile, Pim Publishing – Iasi, 2011: Solitaire flight, Pim Publishing – Iasi, 2012; Old trails, Pim Publishing – Iasi, 2012; At the end of silence , Pim Publishing – Iasi, 2012; Contraria (lyrical dialogues with Rameel), Pim Publishing – Iasi, 2012; Vade mecum (6 contemporary poets), Winter (6 authors), Pim Publishing – Iasi, 2012; Insignia (volume published by the literary site Casa Gandului, 2010); Lyrical meridians, 100 contemporary poets, Armonii culturale Publishing, 2012; prose: If I could get through time, Pim Publishing – Iasi, 2010: poetry: Eyelids flounder – Pim Publishing, Iasi, 2012.
Literary awards: 3rd prize – awarded by the Literary Magazine ‘Noi, Nu’, from Cluj – December 2011.
Poetry Contest 2nd prize – haiku- February 2010, organized by the Association Universul Prieteniei – Iasi.
It is on the anvil and it is going to be published in 2013, a new Trilogy of gothic poetry, ‘Gothic solitude’.

Câteva poeme din volum :)

cassandra’s cry

1.as a dishevelled cassandra

I spin the last distaff

sitting at the shadow of the cross gluing up

sweetened poems on the face

of the bronze shadows.

2.knower of silent colours

you will come

dressed in the shirt of the thoughts

of iron

3.as a dishevelled cassandra

from fogs and smoke I

will pour the cold

in bones

as if

the glances of the bowmen will pour

atriped from

the white marble breaking down

the springs in eyes until

the last scream.

4.is as if

I still could live

deep in an

unseen window

baroque sound sat

step over step

time over another time

free sclave sucking up

the clay of it’s own

grave.

let’s go mashenka

I call her don’t hide yourself

this bowed woman won’t stop

she’ll cry anyway and she’ll still cry

you have to get out the buildings

without windows

can melt you down

...........................................................

mashenka is the metal girl

of a dwarf family

her thoughts – knotted stitch- feed all the roses

(this will help us maybe

only this will help us)

when everything is lost

when the trees strip us of the shadows I hear

the beating of your heart as some rebel chord and

I can see my mother herself locked

in a rose she is holding in her chin with

the hand

she breaks out

she snuggles at the chest of mashenka

the metal girl

is whining

.................................................................

ohhhhhh it’s so simple to turn off

light I say and I breath

all the gore

I think I will turn grey

’ He and She enchained

holding hands

will throw at any moment

’from the irion border of Mirabeau birdge’

I am amazed

shattered

between waves

I am listening to this news through speakers

of an underwater station He

because he didn’t fiind his lost feelings and

Her because she didn’t learn on time how to embroider in the sky’s heart

the meaning of the true word – every Thursday I remember

you – he and she

folded in curtains of glass -

and I fall asleep but every second now the inevitable (it doesn’t respect) will take place and (kneeled covered blunted crucified in shadows) I am waiting

the end as a healing as a dispensation to the taste of blood ………leave it, I tell to myself. If I think better I think that

I will turn grey…….my hot eye ruby heart the smile of my deeds

priceless quenchless unasked in your body

crowns I entwine (and I was blossoming in your thought/ as a wounded magnolia in arms,/cursing, I can’t move,/ I lie on the soul,/ in

cheek,/mixing myself with blood, / the silent of the nights is crying over me!!!...)

Part II: ,,Gothic solitude,,

when the blue strings are getting off

fluttering over sunsets

I get loose my dirty hands

I unsew my livid eyelids and

I float drifting

over the water of Jordan

with bats in claws

I feel only the supressed memory

when I twist them under

the shape of a stitch in my thought

there under the stronghold

marooned there where

are gathering

all the clouds of ash

simplicity

I’ve finished with profoundity

I tell myself from now on

I will be the common man

I will learn even the

dedication until beyond the word

a ceaseless bending

between a bourn and

the other-

swollen by the same flounder of eyelids

commiting myself heavenly

in a dance of white butterflies

I shall burn

in the light

of the wings

clairvoyant

în ţipăt de cassandră

1.ca o cassandră despletită

îmi torc cel din urmă caier

aşezată la umbra crucii lipind

poeme îndulcite pe faţa

umbrelor de bronz.

2.cunoscător al culorilor

tăcute tu ai să vii

îmbrăcat în cămaşa gândurilor

de fier.

3.ca o cassandră împletită

din ceţuri şi fum am

să îţi curg frigul

în oase

aşa

cum ar curge privirile

arcaşilor desprinse din

marmura albă străpungând

primăverile în ochi până

la ultimul ţipăt.

4. e ca şi cum

încă aş mai putea trăi

ţesută adânc într-o

fereastră nemaivăzută

sunet baroc aşezat

treaptă peste treaptă

timp peste alt timp

sclav liber absorbind

ţărâna propriului

mormânt.

sasha era fiul mijlociu

al pietrarului din sat

dimineața coboram

în grădina timpului

să adăpăm fluturii de rouă îmi

plăcea mult sasha cu mâinile lui fine de argint și

ca să îi dovedesc odată toate astea

în miezul viselor

de mai îi ciopleam

castele în nisip

…………………………………………….

câteodată
mă îngrozeam
la vederea albatrosului despicat
pe deasupra cerului
care nu ne mai putea
cuprinde se zbăteau
păsări de granit răsucite cu ghearele
în vene

........................................................................................

și, vaaai!!!!  :) ne 
chinuiam să trecem
peste umerii morții
până nu se încingea Apusul.

o ascult pe larra

simt o stare de linişte profundă ca

atunci când ai privit îndelung un film edulcorat

care ţi-a şters şi ultima picătură de îndoială

..viaţa e frumoasă,, rostesc

privind în jur să nu m-audă cineva

aş părea un rechin

atârnat în botul umed al unui câine vagabond

aş rupe cu strigătul meu principii şi legi

poate larra nu ar mai purta funda galbenă

papucii roz sau rochiţa de muselină

larra mi-ar băga degetele-n ochi

larra mi-ar înşuruba mâinile ei mici

în esofag forţându-mă să vărs

un ţipăt sau un răget de fiară înjunghiată

,,aşa simţi şi tu măcar ziua de vineri,

aşa o să poţi să cutreieri

străzile neumblate

în miez de noapte

fără de frică

liliecii gigantici

or să îţi omoare timpul pentru că timpul draga mea

îţi este cel mai înverşunat prieten,,

o ascult pe larra

întotdeauna îmi place să ascult pe cineva

nu contează pe cine

pe larra pe destiny pe Stanley

pot fi o fiinţă foarte educată

şi foarte ascultătoare

dacă îmi răsuceşti cheiţa

...din când în când...

şi-a pus zvastica ziceau femeile de sticlă

pe buze şi-a creionat

sprâncenele-n albastru a

zâmbit zeflemitor stihiilor

prin geamul de la şase aşa

am cunoscut-o pe emma

fiica băcanului uscat

care striga pe uliţa evreiască:

,,avem bunătăţi avem bunătăţi,,

emma voia să pară emancipată

îşi tăia uneori în faţa oglinzii vieneze părul a la

marlene dietrich se uita mirată în vitrinele goale

umbra ei se ascundea în umbra umbrei altei

umbre se ascundea aşa

mereu mereu nici nu

mai respiram când auzeam

cuvântul interzis

sufletul meu se plia

peste sufletul emmei

soldaţii aruncau sălbatic

de la o vreme

în groapa adâncă

fără de margini

flori flori neparfumate

flori de plastic greoaie

urâte şi contestate de stilişti

asurzitoare icnete

!!ce naiba

!!!nu mă credeţi era

în vreme de război

putină decenţă

doamnelor domnilor

nu-mi cereţi atât de mult

mă numesc sophia

de la o vreme trăiesc

pe marginea visului despicat

intru şi ies

cu mâinile legate aud

tăceri închise într-o lume de poveste

cum poţi să fii o umbră peste umbre

un trandafir sălbatic un gând pietrificat

aud bătăile inimii mele în miezuri de zi

şi le zic:

vreau totul sau nimic

(dar ce îi poţi cere

unui criminal de rând

mai mult decât)

un ultim cartuş

un deget resetat

în esenţa lemnului

bărbatul acela cu

degetul de fier

mi-a arătat cum poate să ardă într-un \\

singur fluture tot cerul

bărbatul Acela a mai trecut prin mine

îmi zic pipăindu- mi sângele

pietrificat. zborul

în esența lemnului

Cine nu l-a încercat

hai mashenka

o strig nu te ascunde

femeia asta aplecată nu se va opri

oricum va plânge și va tot plânge

tu trebuie să ieși clădirile

fără ferestre

te pot topi

...........................................................

mashenka e fetița de metal

a unei familii de pitici

gândurile ei-fire înnodate-hrănesc toți trandafirii

(asta ne va ajuta poate

doar asta ne va ajuta)

când totul se pierde

când ne dezvelesc de umbre pomii aud

bătăile inimii tale ca niște acorduri răzvrătite și

parcă o și văd pe mama ea însăşi încuiată

într-un trandafir își sprijină bărbia de un zid cu

mâna

evadeaza

se cuibărește la pieptul mashenkăi

fetița de metal

scâncește

.................................................................

oooo așa-i de simplu să te stingi

lumină zic și trag pe nări

tot sângele-nchegat

Cred c-am să încărunţesc

,,un El și o Ea înlănțuiți

ținându-se de mână

se vor arunca dintr-o clipă în alta

de pe marginea de fier a podului Mirabeau,,

sunt uluită

zdruncinată

între valuri

ascult știrea asta prin difuzoarele

unei gări subacvatice un El

pentru că nu își mai găsea sentimentele pierdute și

o Ea pentru că nu a învățat la timp cum să brodeze în inima cerului

sensul cuvântului-adevărat--în fiecare joi îmi amintesc

de tine-un el și o ea

împăturiți în perdelele de stică--ținându-se

și ațipesc dar din secundă în secundă inevitabilul(nu ține cont)se va produce și (îngenunchiată astupată trunchiată răstignită în umbre)aștept finalul ca pe o vindecare ca pe o dezlegare la gustul de sânge..............................................lasă, îmi zic. dacă mă gândesc mai bine cred c-am să încărunțesc............................................................................................................................ochiul meu cald inima rubinie surâsul faptelor mele neprețuite nestinse neîntrebate la tine-n trup

cununi de lauri împletesc(și înfloream la tine-n gând/ca o magnolia rănită-n brațe,/ înjurând,nu mai am pas,/ îți poposesc pe suflet,/ în obraz,/amestecându-mă cu sânge,/tăcerea nopților mă plânge!!!...)

Partea a II-a: ,,Gothic solitude,,

când se lasă sforile albastre

fluturând peste apusuri

îmi dezleg mâinile murdare

descos pleoapele învineţite şi

trec alunecând

peste apa iordanului

cu lilieci în gheare

mă simt doar amintirile curmate

când le răsucesc în

forma firelor de gând

acolo sub cetatea

pustiită acolo unde

mi se adună

toţi norii de cenuşă

simplitate

am terminat cu profunzimile

îmi zic de astăzi

voi fi omul de rând

am să învăţ chiar şi

închinarea până dincolo de cuvânt

-continuă aplecare

între un pârâu şi

celălalt-

înghiţită de aceiaşi zbatere de pleoape

săvârşindu-mă sacru

într-un dans de fluturi albi

voi arde

în lumina

aripilor

clarvăzătoare

amintiri întunecate

când nu ne mai încăpeau ogrăzile

prăfuite alergam cu toții

la pârâu prin porumbul uscat

mâinile lui scoteau săbiile din teacă

prăvălindu-ne într-o luptă nedreaptă dar

nu ne păsa de tăieturile adînci

de sângele proaspăt care îngrășa pământul

nu aveam noi timp de așa ceva nici

vreme să ne oblojim firișoarele vineții

care ne acopereau fețele

cu un fel de umbre vorbitoare

strigam : la ataaac!

și El nu știa de glumă

își tot ascuțea dinții

în trupurile noastre

.......................................................................

-emiily anne, îi strigam fetiței din sâmburi,

la ciment!!! haide!!!acolo e locul cel mai întunecat

și alergam voinicește

aruncându-ne țărână pe spinare

..............................................................................aici erau galerii peste tot

dar și frica ne pândea de prin unghere

,,să nu îți fie frică, mă îmbărbătam ca să nu râdă de mine toți copiii,

nu-ți fie frică, așa îmi ziceam,

în galerii sunt maluri

de fluturi

și treceam

peste un mal

și treceam peste un mal și

treceam peste....