numai un sfat al femeilor gândesc
ar mai putea scăpa omenirea
din groapa asta în
care se intră
de bună voie
mâna mea mai
flutură vântul
prefăcându-l
în stană de piatră
nu mă mai plac
de câteva zile
am pierdut șiragul
amintirilor
și îmi frâng
drept
în jumătate gândurile aşa
cum ai frânge o pâine
pe care vrei
necondiționat
să o împarți
sub clar de lună
ascuțindu-ți dinții
cu un duşman
al sângelui cumpărat
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
atent șlefuit pe umeri de piatră cerul coboară apele se strâng în nisip apare doar urma ta ca o femeie din fier cu fruntea ap...
-
Un premiu literar obținut de fiica mea, Adelina. Fetiţa de turtă dulce autoare, Adelina Ciocan Trăiau odată... -
între obrazul meu și-al mării se ofilește dimineața un pâlc de nuferi palizi îmi zâmbesc de sub tristețe arzând în valuri se ridică si...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu