miercuri, 25 decembrie 2013

despre cum se metamorfoza ramona

tamara cânta exact ca angela similea
doar că era ușor aplecată
de spate fiindcă fratele ei
profesorul de istorie din satul natal
avea ușoare tendințe suicidale și era internat
din când în când la spitalul 4 domnul marcel
le câștigase încrederea deplină bolnavilor
îi momea cu țigări naționale și ei
credeau că sunt buni patrioți
nereușind să își spună unii altora despre aventurile cu
ramona fata de la medicină
care acum culegea pietricele de pe aleea spitalului
mai exact era ținută de ceva vreme în pavilionul celor cronici
nimeni nu îi mai dădea nici o șansă
bolnavii cu ticuri puternice o puteau avea oricând
pe ramona nu o mai păzeau gardienii pentru că era încă frumoasă
neintoxicată cu fenobarbital
domnul marcel o trimitea să se spele apoi o chema
în cabinetul lui mirosea a mentă uscată
ramona se așeza pe patul cu schelet metalic ruginit
aștepta să o lege cu funii groase să îi spună că e încă frumoasă
și dacă o să îl asculte și dacă o să fie iar cuminte ca atunci
nu o să mai aibă nevoie de lama de ras
și nu o să îi mai curgă atât de mult sânge
ba s-ar putea să mai
vină și pe la miezul nopții
el o să fie mereu
acolo numai pentru ea
ramona se legăna se legăna
nu înțelegea de ce nu mai poate da examene
de ce nu mai are stetoscopul
înfășurat în jurul gâtului
domnul marcel o ducea din când în când
la maternitate
ca să se facă bine și ea avea încredere deplină
ca și în ceilalți bolnavi care o așteptau
în grădina din spatele spitalului sau
când reușeau și ei să îi ațină calea
pe când ea se fluidiza se fluidiza
transformându-se în lacuri moarte
cu gurile umplute de sânge

Niciun comentariu:

Rechemare

Astăzi numele Lui Sfânt Soarele mi-a arătat. L-am privit cu înfrigurare Şi Lumina I-am aflat. Fiindcă zborul Lui fierbinte Mă încălzea...