marți, 31 decembrie 2013

re(cunoaștere

lumina asta foarte albă
îmi intră în carne
într-o liniște profundă
-aici și acum- înlăuntrul acestor veacuri
intru și eu împrejmuită de spaimele mele-
copile cu obrazul rotund
falsă îmi este pudoarea
doamne ține
ochii mei la distanță
în albeața cireșelor de mai
roșul meu
ce să mai însemneze trecutului?
palmă peste palmă
vocea mea
peste vocea anilor
alterată
lumina mea albă
lumina mea-eu-l meu zvâcnind
în adevăr despre nimicuri
sanctuar
...cor de zeițe
suspinând...
am umbra ochilor despicată
am umbra îi strig:
fericire-tu-clipă-de-o-iarnă
grindă învechită sub vechiulmormântperseverentăgândașezând
...............................................
cântă-mi cobzare
cu gură de lup
strig dregându-mi glasul
după uitare
cântă-mi în umbrele mele
crescute-n afară

Niciun comentariu:

nevralgii

ființa mea nu mă mai strigă însetată a obosit inima nu i se mai deschide i se zărește numai ceasul şi eu stau în genunchi așteptând să ...