te-am văzut ca
pe un ultim drum
la capătul timpurilor
așteptam banii conveniți
pentru a-ți cumpăra
un cântec-alt semn
al sentimentelor neiertate
plin de răni nesângerânde
se întindea înspre cer
numele trupului tău
încercam paloarea
să îi ating
multiplicându-mă
zilnic
spre nesfârșit
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
uneori simt gustul apei de cristal ca pe o ploaie vaporoasă în care m-am amestecat până la cel din urmă verde confundându-... -
Drumul până la şcoală şi înapoi, era o adevărată corvoadă pentru mine şi fratele meu, Ionel. Totul devenea şi mai complicat, în special, în ... -
Mobila Era o zi de vară toridă, dar nu semăna cu cele de astăzi, îmbâcsite de praf şi zăpuşeală. Până şi căldura acelor zile era mai uşor de...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu