duminică, 8 aprilie 2012

trupul meu desprins/crăpat

„stropi-mă-vei cu isop
și mă voi albi”
psalmul 50 al lui David

glasul pământului strigă în
urme adormite răsar trupuri
zidite între inimi cu
forme de stea
dă-mi doamne pradă ochii mei
cu aripă de înger urechile
îmi vor vesti lauda TA
vâslind cu brațele arse ca
niște torțe în valuri de fum
am astupat aspră tăcerea
rostogolind-o în marea de
gânduri am (re)chemat urzeala
înțelepciunii/ înflorită sânzâiană/
amețitoare aromă orbită de
noapte când îngerul se răstignea
izbucneau ploi de lacrimi
în surâsuri de vară
curgeau mâinile mele înfășurate
în petale albe de cireșe amare
trilul de pasăre se întregea
acoperind pustietatea lumii
„că de-ai fi voit jertfă,
Ți-aș fi dat...”

trupul meu desprins/crăpat
din inima humii și
arderile de TOT

Niciun comentariu:

Sfâșietoare nepotrivire

prin tine treceam inconfundabilă stare de bine când se numără anii sorții şi stam cu palmele încrucișate înapoia ușilor ...