joi, 5 aprilie 2012

peste livezile de fluturi

privește-i bine Lara
oamenii aceștia de hărtie
cu stele în talpă
au fost cândva păsări de jad
pluteau eteric pe deasupra
cetăților dărâmate înălțau zmeie
cu sforile de timp legau cerul
astupându-i și ultima rană

ascultă ploile de vară Lara
muzica aceasta aproape celestă
este de fapt un scâncet de vioară
alunecat în pargul serii
vântu-i culege obrazului și
ultima fărâmă de povară

așază-ți inima umbrită în piept
umbeltul acesta cu ochii cusuți
de ramuri ar putea să te ducă pe alte
valuri de fum umerii tăi fragezi
ar putea să se topească în râuri de
spume cu ape de închipuiri ai putea
lovi cranii și oase și crucile vii
în piept la tine s-ar putea trezi

privește ascultă așază-ți inima
peste lizevile de fluturi se scutură
praf milenar/stelar și greierii îți vor
culege din palme petale/frunze
pentru o nouă țară

2 comentarii:

AURORA spunea...

Tu scrii poeziile? Dacă da, atunci te felicit! Aceasta este frumoasă, de o mare sensibilitate!

misionara spunea...

multumesc, Aurora...da . eu le scriu...când nu am ce face...:)))))))))))

doi dinţi din faţă

doi dinţi din faţă trecem printre linii ascuțite în semne literare trecem peste un pământ de fluturi congelați tropăim cerându-ne dreptu...