sunt zile și nopți când
nu mai vreau să mă despart de tine
zădărnicie a mea cu aripi de abis
mă înfrunți și
mă ascunzi acolo unde nu pătrund
luminile adânci prin ochi de șarpe
îmbrac în grabă pielea roșie
cu tâmple de argint și lumea îmi apare ca o
platformă uriașă împodobită cu ghirlande
străvezii de licurici mascați
atunci mă-ntorc fără de moarte
credință geamănă tresar și
tu îmi zici senin
iubito
îmi cresc livezile de fluturi
și stele albe în ogradă când te ascund
la mine în cămara luminată a unui gând
ai grijă închipuitule din miez de noapte
dantela asta de granit e mult prea rece
și ar putea cândva
să roadă
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
atent șlefuit pe umeri de piatră cerul coboară apele se strâng în nisip apare doar urma ta ca o femeie din fier cu fruntea ap...
-
Un premiu literar obținut de fiica mea, Adelina. Fetiţa de turtă dulce autoare, Adelina Ciocan Trăiau odată... -
între obrazul meu și-al mării se ofilește dimineața un pâlc de nuferi palizi îmi zâmbesc de sub tristețe arzând în valuri se ridică si...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu