vineri, 30 decembrie 2011

atingerea luminii


îți simt în trup atingerea de pleoape
sculptate-n piatra vorbitoare
iei forma cântecelor mele mute și-n
fila cărții pustiite vreau să te cuprind cu
mâna mea de evantai ce-ți desenează
peste orizonturi chipul făuritor de temple
și-ți simte privirile alunecând în doruri
cu fior de aripi îngerești

alungă-ți îmblânzitele închipuiri
căci iată vin pescăruși sihaștri
să își adape zborul spintecând
tăcerile cu ochii larg deschiși
un clopot cristalin ne sparge zarea
și eu te simt ca pe-o închipuită așteptare
-aceeași zbatere de pleoape-
orbită-n mine

Niciun comentariu:

Tot întrebându-mă

Înfiptă într-o nerăbdare de demult aștept cu tălpile de foc- e ca şi cum aș avea un bandaj în jurul capului amor...