vineri, 16 decembrie 2011

pe drumul păcii

pe drumul păcii nu mai trece nimeni

buzele mele învinețite
ating scoarța mâinilor tale,
chipule de fum care te înalți mult mai aproape
de lumini, tu nu știai că umerii de nori au forme ascuțite?

apropie-te, călătorule al nopților cu lună plină!
palmele mele îți vor rămâne aceleași urme calde
sidefate /amprente bântuite sufletului tău ce
strigă muntelui să ne răsfețe cu ierburi mătăsoase,
să ne tocească umbrele-n apus.

hai, umbră nemiloasă, încearcă nemurirea mea cu
gust de agonie, cu ochi de cioclu și
mantie din aripi de naiadă rătăcită
te strigă, te tot strigă
veșnicie a mea cu spatele curbat în
templul lumilor de foc.
primește jertfa!
ridică-i morţii templu-miros de carne vie!
deschide porțile masive!
sau
dăruiește-mi cheia să o înghit.
de azi, nu va mai trece nimeni pe
drumul păcii cresc mărăcinii și buruienele m-aprind...

2 comentarii:

Anonim spunea...

chipule de fum cu buze invineţite
apropie-te de scoarţa uscată de pe umerii norilor
în nopţile cu lună plină
şi înaţă-ţi gândurile cenuşii
în forme ascuţite către razele de soare
în palmele mele sunt urmele sufletului tău
calde şi sidefate de umbre
cu puternice amprente de ierburi
care-mi tocesc auzul cu strigăte muntelui

cauţi nemurirea
rătăcită în perdelele nopţii
hai gustă, leşia stăvezie de cioclu
şi caută cu un ochi sub aripi de naiadă
spatele curbat al păsării
care strigă veşnicia pe nume
şi ascunde jertfa în templu
aprinde lumina şi-n mirosul de carne
se aprinde focul deznădejdii

porţile masive rămân închise
tu ai înghiţit cheia
şi drumul a intrat în ruină
cuprins de mărăcinii vremii
crescuţi printre buruieni.

Anonim spunea...

interesant. aș zice că mi-ați luat vorbele din gură, domnule anonim. totuși mesajele transmise de cele două poezii sunt total diferite. multumesc de trecere si semn. cu respect, dorina neculce

ermetică

suntem închiși în cercuri de foc tăcerile noastre se întretaie în cuțite de cuvinte aruncate pe asfalt încă nu s-a împlinit sorocul Doa...