sâmbătă, 29 octombrie 2016

Orologiul de pe frunte


Ocolește-mă cu teamă,
Dar privește-mă o dată,
Și-ai să vezi că sunt doar piatra
Sfărâmată-n altă piatră.

Eu îți port pe umeri firavi
Stâlpul șubred de la poartă,
Stâlp ce îți vorbea de mine
Nu de umbra-mi făr` de șoaptă…

Noaptea, ochii mei coboară,
Se desprind din împietrire,
Și-ți pătrund sclipirea-n casă,
Se ascund în amintire.
................................................
Ieri, un cioclu mi-a scris fruntea
Cu un cui roșit de vreme,
Să nu uit că sunt „pierduta
Cea plecată să te cheme”.
...............................................
Orologiul de pe frunte
Bate ritmul sacadat,
Din secundă în secundă
Îți șoptește:-Te-a uitat!
-Te-a... uitat!

Niciun comentariu:

dincolo de umbră

desfac lanțul de după gâtul nopții mă aplec asupra aceluiași ecran-gigant luându-mă de mână cu toate umbrele mele da...