duminică, 30 octombrie 2016

ce-i muzica asta așa de suavă?


în suflet aud bocete
de lebede îndoliate pudrate cu
lacrimi cristaline
injectate în venele mele de
anii mei tineri, dar, iată, mă
cântă și mă omoară,
mă leagănă în leagănul lumii ca
într-un cimitir cu cireșii
în floare.

Niciun comentariu:

murmurul viorii

mâinile mele au amorțit pe arcușul viorii las murmur de stol în drumul rătăcirii chiar glezna mi se frânge a strigăt înăbușit pe țăr...