limpede ca ploile de mai
sub soare mă voi bucura şi
voi tresări la umbra trandafirului
suspinând alb în petale amestecând
cuvintele încrucişate- absurd al fiinţelor mele
necântate nedorite nemurite
neşoapte azi moarte
nemire iubire
nebun sau apun
iau dalta ruginită
şi croiesc haină nouă
cuvintelor încerc să
le dau formă suavă uşoară
.........................................
ferice de cei în care şobolanii
au murit demult precum
stâncile solitare
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
uneori simt gustul apei de cristal ca pe o ploaie vaporoasă în care m-am amestecat până la cel din urmă verde confundându-... -
Drumul până la şcoală şi înapoi, era o adevărată corvoadă pentru mine şi fratele meu, Ionel. Totul devenea şi mai complicat, în special, în ... -
Mobila Era o zi de vară toridă, dar nu semăna cu cele de astăzi, îmbâcsite de praf şi zăpuşeală. Până şi căldura acelor zile era mai uşor de...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu