sâmbătă, 27 octombrie 2012

printre umbre

mă înclin absidă
 în zăpadă
 urma paşilor mei scârţâie sugrumat
 printre umbre îmi e aşa de frig 
-neîncetată absenţă-
 nepreţuită margine a inimii tale 
doar noi 
ştim a ne uni atât de bine trupurile
 murind în foşnet de petale 
dezlegăm creştetul munţilor priviţi! 
!!priviţi şi
fluturii ne amestecau atent trupurile 
în linişte şi în albul pur al 
armoniei mormântale .........................................

Niciun comentariu:

Sfâșietoare nepotrivire

prin tine treceam inconfundabilă stare de bine când se numără anii sorții şi stam cu palmele încrucișate înapoia ușilor ...