miercuri, 3 octombrie 2012

@ntisistem

trebuia să fiu margine de lume trebuia
să fiu femeie de metal pornită asupra pădurii
să tai cu mâinile mele şi cu pieptul ascuțit
vârful copacilor de ceară trebuia
să fiu albă ca laptele să dau în clocot
ori de câte ori m-ar fi privit pieziș bărbații cu frunțile de întuneric
şi ar fi trebuit să mi se întâmple toate astea firesc aşa ca şi cum
ai urca ai urca ai urca şi ai ajunge într-un punct terminus al dezolării
pur obiect nu creatură aflată sub cercetare subpământeană
halucinație fluctuantă a unor câmpuri vizuale echivoce degetele mele
să îţi tresalte ca şi cum ai fi tu stăpânul lumii-
stăpân al absolutului semnând cu pumnalul pe faţă tratatul de dezbinare-
estul e mai est decât vestul şi vestul îmi zgârie retina am adâncimi în globul ocular am
profunzimi între degete sfărâm insigne medalii distincții şi scuip legendar înjur birjarii în
ritm de tropot sunt o nălucă trezită de glasul metalic al statului major (aproape că
arunc în aer o unitate militară) înfig stele smulse din epoleţi în creştetul semețului vultur
urcat din întâmplare pe o margine de ţară şi-l fac să-i sângereze ochiul bolnav
din care se coboară moartea sunt încă în sevraj mâţe sofisticate îmi răscolesc stomacul
căutându-mi paranoia sau pilulele de xanax sunt catapultată între sfinți suferinzi
hotărât lucru sufăr de personalitate multiplă şi am porniri teroriste puse la dospit
pentru o renaștere de neam şi de ţară :)

Niciun comentariu:

amintiri

  Astăzi am o stare ciudată, de parcă mi s-a întors cineva uitat de demult într-o buclă de spațiu şi timp suspendat şi alergă prin mine, f...