sâmbătă, 27 august 2011

!HAI

hai să te duc acolo
cât mai departe de gând în
noaptea mea de cântec în
noaptea cu ochii legați
cu păsări bănuind lumina unui
drum cu pieptul rotund
şi o strigare prelungă
a coastelor mele împrumutate
întru bunătatea celui de
foarte sus
mă voi şi
înălța
doamne
cu bătăturile
crescute-n palme
dezlegând baierele cerului
peste o ţară îmbătrânită
cu buze cărnoase

2 comentarii:

Peisaje româneşti vechi şi actuale spunea...

Lecturat.
Trist, dar cât adevăr!
Povestea sufletului pereche s-a diluat, astfel că perechea se împarte în mii de cioburi... Şi ce dacă?

misionara spunea...

multumesc de lectură si vizită Ionela.

ermetică

suntem închiși în cercuri de foc tăcerile noastre se întretaie în cuțite de cuvinte aruncate pe asfalt încă nu s-a împlinit sorocul Doa...