marți, 2 august 2011

arbore căzut

sunt bătrână azi
am pielea striată
de arbore căzut
mă cațăr peste ruine și cânt
cu o pană răsădită în
tâmplă
m-aplec
scriu
epitafe

mâna îmi tremură
ca o vioară
atingerea arcușului
mă risipește

prin văzduh
devin stăpâna
învelită-n sticlă

freamătul mă sfarmă

din miile de cioburi
mă adun
-pumnal însângerat
- ștergând amurgul

2 comentarii:

sorin andreica spunea...

Foarte trista. Nota 11 cu felicitari. Cu respect.

misionara spunea...

multumesc, dar fizic nu sunt chiar...așa bătrână

Tot întrebându-mă

Înfiptă într-o nerăbdare de demult aștept cu tălpile de foc- e ca şi cum aș avea un bandaj în jurul capului amor...