vineri, 26 august 2011

mesaj din închisoare

când mi-ai vorbit despre el nu
am știut că e chiar un înger și-am
început să-i țes o pânză cu andrele de păienjeniță

cred că sunt văduvă iar
iubirea mea agoniza scriindu-ți ieri

mesaj din închisoare:

„eterică ființă, taie-mi zăpezile din trupul serii
deschide-mi multe pagini temerare
de legendă cu băștinași războinici gorgone împletite în păcat
și lasă-te purtat de aburii fățarnici chiar de trădările
asprite am trupul gol și cupa de cristal în palme

dar vom sorbi din mine
cu dinții de oțel

(nu mai fugi )curând
o să mă termine
şi am să -ți cânt din nou
tristețile pe rând

sssssssssst!

mai port cu mine mâna amputateă
şi las o paranteză
sufletului neîncheiat .

2 comentarii:

MANOLIU spunea...

un poem minunat !

misionara spunea...

vă multumesc mult

ermetică

suntem închiși în cercuri de foc tăcerile noastre se întretaie în cuțite de cuvinte aruncate pe asfalt încă nu s-a împlinit sorocul Doa...