duminică, 5 august 2012

ardeam și coboram

în câmpul rochiei mele
negre înflorea îngerul galben
tot mai galben
tot mai galben
smuls din tăcere
cu zâmbet / licărire de noapte
ca „o făclie aprinsă în lumânările de Paște”
ardeam
ardeam și coboram trepte
în adânc
treaptă cu treaptă
cu treaptă
-ecou- de sângerisipit în trupul nevlăguit
al mării

2 comentarii:

Anonim spunea...

,.......rupt si despicat de securea hazardului m-am aflat si eu ades, sau afisat pe propria raspundere si cu propria vointa la panoul publicitar al celor care trebuie "retinuti" si "evitati", ...strans apoi de aceeasi vointa proprie si aferenta, impins inainte de aceeasi nedogmatica, naturala, instictiva si "Phoenixiana" ambitie,...tarandu-ma, sau zburand, plangand sau razand, traind sau retraind, privind inapoi cu nostalgii dorind sa fiu nenascut inca,.........ce sa mai spun,..........sa mai spun ??
manuro cu respect si apreciere
www.manuroartis.deviantart.com

Lumea din oglindă spunea...

multumesc, Manuro! cu aceleasi aprecieri

amintiri

  Astăzi am o stare ciudată, de parcă mi s-a întors cineva uitat de demult într-o buclă de spațiu şi timp suspendat şi alergă prin mine, f...