dragul meu, Lui
în dimineața asta mă simt eterică
de parcă aș fi înghițit o porție de zare
scursă din ochiul clovnului bolnav
(din când în când
în mine coboară un înger
cu mâinile curate și mă
tulbură cu pâlpâiri de raze ca
pe o apă izvorâtă să dezlege cerul)
dar iată
în mine vorbe
în afara mea vorbe
doar vorbe ciudate
risipite haotic de guri fără de trupuri
mă taie adânc și mă spânzură
de cornul lunii cât de frumoasă
te văd moarte de parcă
în tine s-ar oglindi toate morțile lumii
și-mi smulg genele
pe rând(ca o nevricoasă isterică
legată strâns în cămașa de forță)
poate o să mă și mut
pentru o vreme din ochiul stâng
în celălalt o să mă sting
uitată și diafană
ca și cum m-ar fi
născut pe când se despicau zorii
o herghelie nebună de fluturi
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
uneori simt gustul apei de cristal ca pe o ploaie vaporoasă în care m-am amestecat până la cel din urmă verde confundându-... -
Drumul până la şcoală şi înapoi, era o adevărată corvoadă pentru mine şi fratele meu, Ionel. Totul devenea şi mai complicat, în special, în ... -
Mobila Era o zi de vară toridă, dar nu semăna cu cele de astăzi, îmbâcsite de praf şi zăpuşeală. Până şi căldura acelor zile era mai uşor de...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu