îți scriu de aici
din cercul norilor de foc
păsări gigantice se rotesc
adulmecând pământul cu
ciocuri de cristal
străpung întunericul de
granit al cetății desenând focuri
focuri contrafăcute -focuri vii
nestăvilite zboruri în neant
va curge noapte
hmmm va curge-n cupe luminoase
străvezind neîncetat avidă
așternându-și trena-
pace eternă-
peste mormintele de flori nu
mai există nevoia
de mai bine***
n-ai grijă stanley
te voi adormi
te voi dar
lasă-ți o vreme inima
să ți se zbată în țărână și
coase-mi ariplile-n talpă
să îți topesc apusuri în tablouri
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
uneori simt gustul apei de cristal ca pe o ploaie vaporoasă în care m-am amestecat până la cel din urmă verde confundându-... -
Drumul până la şcoală şi înapoi, era o adevărată corvoadă pentru mine şi fratele meu, Ionel. Totul devenea şi mai complicat, în special, în ... -
Mobila Era o zi de vară toridă, dar nu semăna cu cele de astăzi, îmbâcsite de praf şi zăpuşeală. Până şi căldura acelor zile era mai uşor de...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu