luni, 13 august 2012

pulbere și ceață

pulbere și ceață
cer și pământ-unduire a mea deșartă
caută-mă
în oase
în măruntaiele calde
mâna mea găseste capăt durerii
și-l înfășor pe degetul de bronz
și ți-l deșir
la ușă
un caier de lumină
mă împresoară
cad și îmi storc sufletul-această
minunată povară care mi s-a pus în cârcă
să îmi tămăduiască ochiul
de pasăre-zbor înspre magma clocotitoare
acolo
unde păcatul
m-a aprins

Niciun comentariu:

amintiri

  Astăzi am o stare ciudată, de parcă mi s-a întors cineva uitat de demult într-o buclă de spațiu şi timp suspendat şi alergă prin mine, f...