ochiul de pasăre

devenea sămânţă
germitând în florile de mai
zâmbetul se netezește în
umbre

fiecare frunză
îmi şoptesc răguşit
porii deschişi e
numai un surâs amar
fără de buze

ironic
plânsetul adoarme
stins rezemat în lacrimă

O NOAPTE POLARĂ

PE SUB PERDEAUA NOPŢII
SE ZBATE
ARIPA RETEZATĂ
ÎN ASCUŢIŞUL ÎNTUNERICULUI

O NOAPTE POLARĂ AŞ ZICE
DACĂ MÂNA TA NU AR ÎNCERCA
SĂ MĂ ADUNE
TREMURÂND
LÂNGĂ SOCLUL
STATUILOR DE CEARĂ

...mi se ascut tăcerile

pe muntele sinai
am îngenuncheat
mută
adunând genunchi alăturea de mine topeam umbre

nu trebuie să te risipeşti de la unul la celălalt
lasă genunchiul
să te caute
îmi şopteau gurile adumbrite fără de chipuri
arestate în oglinda
temniţă de gânduri

*

tac tac tac mi se ascut tăcerile de faţă

şi
zac mută în muntele sinai
pradă uşoară mulţimilor de piepturi
dimensiuni legate cu degetele de foi îngălbenite
trup între câmpuri sparg furiile de mal

numai în stâncă dormea şi înflorea
înflorea şi respira
respira şi se risipea
cu fruntea în ţărână
CUVÂNTUL

spânzurătoarea

sânzurătoarea

e un joc sau poate fi
o jucărie uitată în castelui de nisip
inima cavalerului albastru spumegă
uitând să mai privească înserarea şi
se curbează ca o pasăre cu zborul rotund
îi aud fâlfâirile pregătite de moarte
lângă zidul umed rugineşte sabia tăcerii

cavalerul albastru îşi apasă liniştea sau
pasărea în piept şi iese ca să vadă
ruinele prin ochii ce au început
să crească de-a lungul şi de-a latul cerului

*
o ridicare a mâinii cu degetul arătător
încovoiat a bătrâneţe opreşte furia pumnanelor cu
palma dreaptă chemând sângele iubirii
să bolborosească

**
spânzurătoare-i un simplu joc gândeşte
lângă zidul umed şi
sufletul Lui scurs
a început
uşooor şi stins
să-mi putrezească

adun arsurile de pleoape

demult nu mai ascult îndemnul
de bună voie îmi dezbrac
sufletul de piele
să mă
arunc în marea moartă
apăsătoare
inimă fără de coarde
troienele-mi te scaldă și eu
ascult din criptă glasuri sparte
cioburi subțiri îmi răscolesc adâncul
amețitoare haină de pripas

mâinile mele tresaltă în zare
mângâie cerul pe umerii de aur
adun arsurile de pleoape cu
boabe sfărâmate

nicicând n-am să aștept fărâme de imperii
stăpână sunt peste un regat de umbre cu măștile
hidoase fumurii

:) și totuși
prin crăpătura viselor de jad
văd buzele tale ascunse
încearcă să îmi contureze
chipul ce
mi se stinge
(cu penele-nfoiate)
în oglinzile crescute stinghere
de-a lungul și de-a latul
ochilor tăi
agățam
semne sanscrite
distincții sângerate

de mine amintind

sunt femeie. am gânduri albastre
cu care pot leagă nourii.
mâna dreaptă mi-o cutremur peste clape iluzorii .
mă știi. ţi-am amintit de mine când
am sorbit împreună zorii din cupa nopților
cu nuanţe vișinii
ne şi rostogoleam
în strânsoarea
sufletelor adormite
alunecam pe sub oraşe cenuşii
părtași ai unor taine de neclintit într-o ploaie
caldă a valurilor păgâne ne zbăteam trupurile amorțite
scuturând din gene peștii cu gurile de sticlă.
puteam înnebuni în ierburi dezrobind sclavii
din legătoarea însângerată a funiilor
ruginite într-un mănunchi de oase
și eu
și tu
veșnic rătăcitori prin praful putrezit al gândurilor
când s-or retrag apele am să evadez şi o să
te caut  unindu-mi aripa de sufletul neîntregit

PASARILE PARADISULUI SPUNEAU ...

niciodată EU

să nu sufli prea tare în lampă
firul de nisip o să se răstoarne peste
umbre și cântăreața o să își dea extaziată ochii peste cap
mângâindu-și frenetic trupul subțire traversat de ceață


sunt nopțile acelea cu adevărat albastre în care aș vrea să îmi arunc la tomberon toate visele dezgolindu-mi sufletul de taine ca tu să mă privești înainte de trecerea râului styks și să mă zărești de după muntele de granit așa cum m-ai simțit odată fără să știi că o să îți adorm noapte de noapte la poartă cu surâsul tăiat adânc pe buze
și că o să pot să te ademenesc
înspre lumină
părându-ți mereu
alta și alta și alta
niciodată EU

și o să te simți liber
și o să mă crezi liberă
zbor de înger damnat
răsucit
înspre fereastră sfărâmând cerul

BĂTEA LA POARTA CERULUI O RAZĂ- de VASILE VOICULESCU

sălbăticind cimitirele

printre zăpezi
aerul miroase a sămânță
răsădită în pereții văruiți
cu lacrimi de odinioară

aici soarele strălucește
întruna îmi zici cu palmele umplute
de lumină vin și pleacă păsări
decupate din mormânt cu zboruri ninse
de arme înstelate

universuri de hârtie se nasc
din ceruri de cenușă
și eu îmi aștern îndoiala pe
marginea cetății asupra unor guri înfometate
de
sărutări deșarte ce încearcă să îmi mângăie tardiv
brazda adâncită de sub frunte
aprind rugul necunoașterii
e unul din duhurile nopții care încearcă
răscolind cu gheara însângerată
zările
să ne îngroape alături în ape de apus.
-dă-mi mâna, prietene,
iar înfloresc vișinii la poartă
sălbăticind cimitirele
cu frunze albe în formă de suflete moarte...

iarna nu-ți va vorbi

mi-l amintesc pe copilul născut vineri
avea frunze uscate prin buzunare îi sunau talanții și
nu credeam că mai pot opri răgetul leului îmi
astupam urechile cu palmele și duceam genunchii la gură:
taci o să fie bine cimitirele au înfrunzit și s-a lăsat liniștea
ca la paradă peste orașul ăsta pe care îl duc peste tot
cu gurile lui de canale urât mirositoare
de care uneori mă înduioșez

e ziua tristă cu fereastră luminoasă dar
o scânteie nu mai poate să aprindă un suflet
și îmi iau sceptrul în mâna dreaptă
în stânga țin mereu paharul cu poeme tari
le îndes în gura pruncilor de liliac

ah ah nopțile astea cu dureri de oase
până când să le fiu mantie de noapte
până când să mă porți pe umeri
ca pe o necunoscută matematică

cine sunt cei doi care împing
carul mare spre carul mic prin apele cerului
mai aproape de tundră

omega și alfa spui
omule cu umerii morți
nu mă mai topi ca pe o pată alba
în rotiri de stol
așează-mi doar cuiele mai bine
în mâini și în picioare

iarna oricum
niciodată
nu îți va mai vorbi

Emeric Imre Nebun de alb

BUDDHA BAR III sacral nirvana

gânduri despre univers

întunericul îmi sfâșâie ochiul desenând umbre
într-un infinit dantelat în pietre vorbitoare
nu mă mai strigă nimeni
pe gura hornului vârcolacii au adormit
cu buzele încleștate a moarte subită
zborul păsării se frânge
în mijlocul urmelor de elefant
acolo se strâng elfii ca să danseze
cu pașii de ierburi pitice o să las
baioneta să mă taie în felii

*
privește dragostea mea cea
străvezie cu aripi de plumb și
strigă prin zidul de foc
apoi cântă pentru că e
iarăși zi de sabat
în pretoriu se vinde carnea sacră
se aruncă în oameni cu bulgări de blesteme
***
privește-mi dragul meu dragostea asta a mea orbită
de lumini putrezite în eșarfe de mătase și
spune-mi de ce se deschid târziu morile
de vânt rozându-și pietrele-n apele mâloase și tulburi
când totul e doar o deschidere ucigașă de pleoape
asupra unui univers aflat în colții șacalului
cu dinții șiroind

Visatori

:))))))))))))))

ars poetic@

de ce nu ar fi timpul un cântec trist
suspendat pe un lăstar
cu boabe coapte și gust de viață răgușită



mă întrebam doar nu vreau să cutremur eu universul
stai liniștit
de altfel știu că stai bine acolo
după nourii de pâclă
chipul tău se dispersează făcându-se una cu universul și
mă tot uit printre aripile-ți străvezii
înspre regatul nostru care
a și-nceput să moară
îngenunchind
privește-i florile suspină adânc își
trag frunzele albastre peste ochii de mărgean
îmi cresc și mie ramuri

un domn în vârstră azi a vrut chiar să mă cioplească
să îți facă bastonul bătrâneții am
stat supusă dar
am icnit când mi-a atins cu briciul inima
a început să îmi danseze pe caldarâm
adunându-și împrejur stele albe
mai tinere decât cele galbene și pe
cele roșii mai reci decât cele verzi
o încântare toate mi se lăudau că încă
sunt tinere domnițe doooaaaamne și
tinerețea asta
uneori poate să mă tulbure cu atâtea
ferestre luminate deschise laaarg
înspre soare

uneori

uneori aș vrea să nu mi se mai lege
cuvintele de gât să nu mai caut sensuri și metafore ci
doar să îmi sprijin fruntea de tocul unei uși pustiite și să îmi treacă chipurile uitate peste pleoapa umedă să  uit că sunt copac
și că am rădăcinile din carne

uneori te simt atât de aproape de obraz încât dacă
m-ai lasa aș crede ca mi-ai crescut peste noapte ca
un fluture cu umeri de hârtie și aripi de mătase
ce întunecă cerul simțirilor mele și tot întreb de ce
am pornit la drum fără umbrelă
fără de umbră
sau poate fără
de casă
dragul meu de nicăieri
uneori încă mai chem fantomele cu picioare de iele să le adap
suferințele cu lovituri de bice
sunt diabolică
știiiiiiu
mi-ai mai spus că am buze ca niște ventuze
aș putea să îți absorb creierul prin stelele nopții
mi-ai zice iar că sunt cea mai frumoasă
uneori alunec prin craterele minții tale
și îți pătrund în casa sufletului
când îmi deschizi pieptul
despicându-mi trezirile te văd și te știu
un  munte de singurătate
la capăt de lume
cu pumnii în brațe
te (a)cuprind...

o simplă jucărie

mâini ciudate sentimente mă trec peste
ziduri cu forme hexagonale cuiburi multiforme
îmi strâng răsuflarea la capete aruncătoarile de bulgări
prind viață încolțește setea în găuri de nori
se strâng păsările abisului ciugulind răceala
ochilor de vultur le cresc în iriși multe aripi

zbori
zbor
zburătăceli de oameni rătăciți
spun multe lucruri fără să le cred
spui multe vorbe fără să le-aud

mă cațăr pe scara cerului în diminețile
trezite nasc fluturi și nu mă crezi
obraz de ceață
mă condamni la încremeniri și
la durere te mulțumești cu dâra de-ntuneric
pe care o împrăștii de sub bluza mea cu
boturi ucigașe de crocodil

stai
apleacă-ți tâmpla în râul de cristal
mai poposește chipul meu cu umerii de
porțelan și am un preț cusut pe marginea
rochiței sunt cea mai ieftină jucărie
din vitrina de carton mă poți
cumpăra cu un simplu click
pe tasta dreaptă

Ioanid Romanescu

Ion Chiriac - Ziua Culturii Nationale, Romanesti, 15 ianuarie 2012 ( V )

Ion Chiriac - Ziua Culturii Nationale, Romanesti, 15 ianuarie 2012 ( I )

Ion Chiriac - Ziua Culturii Nationale, Romanesti, 15 ianuarie 2012 ( III )

exuberanţă malignă

fiul meu, născut aseară,
îmi ziceam, ce îndurare,
să-mi fii pasăre uşoară
şi să-mi treci de supărare.

fiul meu, cu trup de munte,
o să-mi aperi fruntea, oare,
când şacalii mă vor rupe,
călcând umbra în picioare?

tu, ce străluceşti în cerul,
cel cu apă-nvolburată,
o să-mi ţii pe umeri râul,
ce mă-ngroapă şi dezgroapă?

stau. plângând în luntrea vieţii,
pumnu'-n gură mi se pune,
fi-vei, tu, precum pereţii,
un toiag ce nu-m-apune ?

şi-ngenunchi, şi bat metanii,
fiul meu cel din poveste,
care-mi duce-n spate ani,
fiu ce-a fost şi
... nu-mi mai este...

trăiesc în oglinzi adumbrite

trăiesc între spinii a 19 trandafiri albaști am umbrele înserării sculptate pe umeri îmi atârnă firele de nori și stau cu spatele spre cer numărând oamenii de ceară care îmi alunecă în trup simt boabe de ploaie rece și strig munților să-mi dăruiască o nouă cale înspre lumină am să privesc mâinile tale care o să-mi netezească gândurile amorțite

și poate de asta mă plouă noaptea cu picături de tine
macii îmi scutură petale adumbrite oglinzilor tulburi
le cad ciutele în valuri
încercând să ne treacă
dincolo
amorțirea simțurilor apăsătoare piatră a omului din tine
sfarmă urmele suave care îmi desenează vise pe caldarâm
așez mâinile noastre și le cer să se mângâie a pustiu și a trecere prin
petale înroșite genunchii ni se apleacă
ritm infernal de oaste înfrânte ce își caută morții pe câmpie și degetele
răscolesc prin sângele amestect
te strig dar poate glasul
mi l-ai uitat și sprijin copacii la rădăcină  tot te mai caut
să mă ascund

Cererea mea de demisie din functia de membru al Consiliului director al Asociatiei Universului Prieteniei

Re: Cerere de demisie...rog confirmare primire


TO: You 1 recipientsCC: 1 recipientsYou BCC: recipientsYou Show Details FROM:AsociatiaUniversul Prieteniei TO:Ciocan Dorina CC:Ciocan Dorina Message flagged Wednesday, January 11, 2012 10:56 AM

Buna ziua

Vă comunic ca in urma consultărilor cu membrii Consiliului Director, am decis sa va aprob demisia din functia de membru în Consiliul Director incepand cu data de 15 ianuarie 2012. Va rog ca pana la aceasta data sa trimiteti demisia dvs semnata in original . Va multumim pentru contributia dvs la activitatile asociatiei si va dorim cât mai multe succese personale

Cu prietenie, Rodica Rodean


http://www.universulprieteniei.org/


Membri fondatori : Rodica Rodean-presedinte 0743571614

Atena Mariana Zara

Rodica Popovici Diaconu

Consiliul Director : Liviu Apetroaie

Doina Bazgan

Dorina Ciocan

Rodica Rodean

Marioara Visan








--- On Fri, 12/16/11, Ciocan Dorina wrote:


From: Ciocan Dorina

Subject: Cerere de demisie

To: "universulprieteniei@yahoo.com"

Date: Friday, December 16, 2011, 6:40 AM


Doamna președintă a Asociației Universul Prietenieie, Rodica Rodean

Subsemnata Ciocan Dorica, membră în Consiliului director al Asociației Universul Prieteniei, vă rog să binevoiți a-mi aproba cererea de demisie a mea din această funcție, precum și din funcția de moderatori bloguri a Forumului Asociației Universul Prieteniei, începând cu data de astăzi, 16 decembrie 2011.

Vă mulțumesc și vă doresc mult succes în continuare.

Voi fi începând de astăzi membru simpatizant al Asociației Universul Prieteniei și voi participa la activitățile asociației oferindu-vă micul meu ajutor, dacă o să doriți.







16 decembrie 2011 cu respect, Dorina Ciocan

Dorina Neculce: Pavel Corut

Dorina Neculce: Pavel Corut: Pavel Corut Inainte de toate, vreau sa subliniez ca nu fac parte din nici un partid politic, ONG, fratie sau ce-o mai fi prin tara... P...

Pavel Corut

Pavel Corut


Inainte de toate, vreau sa subliniez ca nu fac parte din nici un partid politic, ONG, fratie sau ce-o mai fi prin tara...

Pur si simplu, sunt roman adevarat, imi iubesc tara si nu as da nici un pas inapoi pentru a o ajuta.

Acum, la inceput de an, cand ne asteapta alegeri dintre cele mai controversate si mai dificile (puteti citi, fara rezerve, si... "dubioase") adresez tuturor celor ce vor citi materialul atasat de mine sa aiba rabdarea de a-l citi pana la capat, apoi sa il trimita la toti corespondentii lor.

Nu va solicit sa il insusiti, nu doresc sa va imprim o anumita atitudine, dar daca sunteti romani adevarati si mai aveti un dram de patriotism in voi, dati-l mai departe asa cum l-a scris autorul, fara a-l modifica. Fiecare va analiza textul dupa cum ii dicteaza constiinta si va sti cum sa decida votul sau la alegeri.



Cu respect,

Pavel Corut







P R O G R A M de prevenire a genocidului din România



Profunda criză economică din România a fost provocată de corupția și incompetența liderilor politico-administrativi, economici și religioși din perioada dictaturii ceaușiste[1980-1989] și ai perioadei de tranziție [1989-2010]. Națiunea română a avut posibilitatea unui trai prosper, pe baza activității creatoare, într-o economie organizată modern și eficientă. In perioada socialistă, produceam și exportam de la ac la avion de luptă, aveam un sistem de învățământ performant, o protecție socială satisfăcătoare,o populație morală, educată în cultul muncii și al cinstei, un sistem rentabil de relații economice externe cu mai mult de 100 de state. Momentul decembrie 1989 a găsit România fără nici o datorie externă și cu o rezervă bănească de 4,5 miliarde dolari SUA, 1,6 miliarde ruble transferabile, sute de miliarde de lei puternici, adunați în fonduri speciale [PCR, UTC, ODUS, asociațiile femeilor, pionerilor, șoimilor patriei, Armată, Ministerul de Interne și alte ministere etc.].

Totodată, a găsit economia românească în plină funcțiune, cu mai mult de 70% din obiective modernizate, cu mai mult de un milion de specialiști cu studii superioare și postliceale, cu un sistem eficient de achiziții și export, cu un număr ridicat de persoane implicate direct în sfera productivă și un număr redus de pensionari.

Liderii politico-economici,administrativi și religioși de după decembrie 1989 au distrus economia românească, au înstrăinat cele mai rentabile ramuri și obiective economice, au proletarizat în masă populația românească proprietară a avuției naționale furate, au redus drastic proprietatea națională în favoarea unor firme străine, au scăzut cumplit sfera creatorilor direcți, concomitent cu creșterea volumului de populație inactivă, au dus statul român în poziția de semicolonie falimentară.

In prezent, vinovații de această situație disperată vor să iasă din criză prin sacrificarea maselor largi de copii, studenți, personal bugetar, pensionari și mici întreprinzători români. In compensație, clientela lor politico-economică și religioasă se va îmbuiba în continuare din munca și sacrificiile noastre.

Reducerea veniturilor populației cu 25%, respectiv 15% va afecta milioane de cetățeni români aflați deja la limita inferioară a suportabilității, provocând un genocid de amploare, prin subnutriție, malnutriție, lipsă de asistență medicală, lipsa facilităților necesare unui trai modern [gaze, apă caldă și rece, energie electrică, servicii telefonice etc.

Noi, Frăția Creatorilor, ne opunem ferm programului de genocid dictat de FMI și propunem ieșirea din criză prin folosirea altor surse aflate la îndemâna guvernaților. Ca regulă generală, fiecărui cetățean activ ori fost activ [pensionar] îi sunt necesari cel puțin o mie de lei noi pe lună pentru a supraviețui. Nimeni nu are dreptul să scadă veniturile cetățenilor sub această limită, decât în cazuri bine justificate. Liderii politico-administrativi pot colecta fondurile bugetare necesare ieșirii din criză din următoarele direcții:

1] Anularea subvențiilor anuale și de campanie acordate partidelor politice. Cine dorește să facă politică s-o facă pe bani proprii ori atrași din cotizații și donații.

2] Anularea subvențiilor acordate asociațiilor cu orice profil, cu excepția celor strict necesare supraviețuirii națiunii române. Exemple de asociații cărora li se pot anula subvențiile, fără a fi afectat vreun cetățean onest: UDMR, asociațiile minorităților naționale, asociațiile editorilor, uniunile de creație [acestea trăiesc din propriile creații], asociațiile pentru protecția animalelor. Suntem în poziția disperată de a proteja mai întâi viața oamenilor, apoi, cea a animalelor. E incorect să cheltuim cu întreținerea unui câine vagabond mai mult decât pentru un pensionar sau pentru un handicapat.

3] Anularea salarizării mascate a clerului de toate confesiunile, deoarece propagandiștii religioși [preoți, rabini, muftii etc.] sunt prestatori de servicii religioase plătite de populație, nu angajați de stat. In prezent, clerul de toate confesiunile este ”ajutat” de stat cu sume lunare incredibil de mari, ca de exemplu patriarhul BOR - 83 de milioane lei vechi, șefi de cult [rabin șef, muftiu etc. ] - 76 de milioane, episcop - 66 de milioane, episcop vicar - 63,5 milioane etc.

Avem de a face cu indivizi care primesc gratis masă, casă, transport, haine etc. și nu au nici un fel de obligații familiale. La ce le trebuie acești bani smulși de la gura săracului muribund ?

4] Anularea tuturor subvențiilor, donațiilor și retrocedărilor făcute către cultele religioase în ultimii 19 ani și restituirea sumelor către bugetul de stat. Imobilele recuperate în urma anulării actelor de donație ori de restituire să intre în proprietatea națională și să primească destinație economică, umanitară sau culturală modernă.

5] Desființarea tuturor posturilor de profesori de religie și dirijarea banilor astfel obținuți către Ministerul Educației și Invățământului, cu scopul de a salva alte posturi de profesori de științe strict necesare cultivării tinerii generații [astronomie, științe naturale și exacte etc.]. Religia să fie predată după model american: în mod benevol, în școli de duminică, în familie sau la biserici.

6] Secularizarea averilor cultelor și sectelor religioase care nu folosesc practicării ritualurilor ori sunt contrare dogmei lor de baza [Nu adunați averi pe Pământ, ci în Cer !], după modelul aplicat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. In prezent, cultele și sectele religioase sunt mai bogate decât statul român, iar averea lor de zeci de miliarde de euro a fost acumulată în mare parte din donații, subvenții și retrocedări făcute din bugetul de stat. De exemplu, fosta senatoare Simona Marinescu a făcut donații de miliarde de lei din fondul de pensii unor culte din județul Buzău, pentru a fi ajutată în alegeri [caz documentat de presa scrisă]. Banii obținuți astfel să fie dirijați către fondul de pensii, iar imobilele să fie folosite în scopuri umanitare [cămine, azile, școli speciale etc.].

7] Impozitatea veniturilor și averilor cultelor religioase la fel ca la orice altă societate economică. Cultele religioase realizează venituri imense din mai multe categorii de activități economice: ritualuri, taxe de cult, servicii turistice [pensiuni, hoteluri etc.], servicii de editură, artizanat, activități agro-industriale, ”sfințirea” unor mobile și imobile, comerț cu obiecte de cult sau cu iluzii [moaște, brâul ”maicii domnului”] etc. Națiunea care a fabricat religia judeo-creștină, grecii, impozitează veniturile religioase cu 20%.

8] Restituirea tuturor sumelor donate de către Guvern și diverse ministere pentru construirea ”catedralei mântuirii neamului” și a altor lăcașe de cult judeocreștin. Folosirea acestor sume pentru salarizarea bugetarilor aflați în pericol de reducere a veniturilor. Neamul românesc nu se va mântui cu șandramale mistice și ritualuri sălbatice, judeo-creștine sau de alt fel. Neamul românesc va ieși din criză prin cunoaștere științifică, creație utilă, comportare morală și deplină solidaritate socială. Patriarhia BOR sfidează întreaga națiune săracă, refuzând să înceteze construcțiile faraonice și inutile. Până când vom mai răbda acest parazitism religios sfidător ?

9] Desfiiințarea CNSAS și dirijarea sumelor astfel obținute pentru salarizarea serviciilor secrete. CNSAS s-a înființat în urma diversiunii ”securiști-teoriști”, din decembrie 1989, iar obiectul său de activitate a fost desființat prin verificările făcute de mass media, Procuratură și Justiție. După 20 de ani de la desființarea Securității Române, e inutil să mai discutăm ce a făcut și cum a lucrat. Procuratura n-a reținut o singură acuzație împotriva unui singur securist.

10] Desființarea Institutului pentru studierea crimelor comunismului, deoarece fostele crime și abuzuri ale regimului de ocupație sovietic nu pot fi puse în sarcina socialismului românesc și dirijarea sumelor astfel obținute către pensii și alocații. Din multe puncte de vedere, socialismul românesc, de după 1964, a fost mult mai uman decât actuala societate capitalist-sălbatică. De pildă, speranța de viață din socialism era cu 10 ani mai mare, nu exista șomaj, fiecare om primea o locuință ieftină, leul era stabil, pensiile erau satisfăcătoare, ordinea și liniștea socială erau asigurate de bună voie [nu prin coerciție], serviciile medicale erau gratuite etc.

11] Desființarea Institutului Cultural Român și transferarea bugetului acestuia la Ministerul Afacerilor Externe, minister care poate îndeplini mai bine sarcinile de promovare a culturii românești peste hotare.

12] Reînființarea Ministerului Comerțului Exterior și a oficiilor județene de comerț exterior, prin care micii întreprinzători români să-și poată derula toate activitățile de export: informare de pe piețe externe, reclamă și promovarea pe piețe externe, efectuarea exporturilor și încasarea sumelor cuvenite.

13] Adoptarea legii pentru confiscarea averilor dobândite ilicit, în regim de urgență și aplicarea ei imediată. Sumele confiscate de la infractorii din această categorie să fie folosite pentru investiții economice de stat, precum și pentru plata normală a lucrătorilor din domeniile care concură la aplicarea legii: ofițeri de informații și poliție, procurori, judecători.

14] Anularea tuturor scutirilor de impozite și alte taxe acordate de guvernanții corupți, în ultimii 19 ani și recuperarea sumelor datorate, de la debitori și de la guvernanții corupți. Folosirea acestor sume pentru stimularea economiei naționale [investiții, promovare, instruirea creatorilor etc.]. La o simplă estimare, e vorba de minim 20 de miliarde de euro. De pildă, numai firma Erickson a fost scutită de Mugur Isărescu, în scurta perioadă cât a fost premier, de suma de 800 de milioane de dolari. Cu o sumă identică a fost scutit ROMPETROL, de către fostul premier Adrian Năstase. Dacă guvernanții corupți n-ar fi aplicat politica scutirilor, România nu ajungea datoare.

15] Anularea tuturor reeșalonărilor de plată a taxelor datorate bugetului de stat și colectarea de urgență a sumelor datorate de marii debitori. Extinderea executării silite asupra averilor deținute de liderii prezenți sau din trecut ai firmelor falimentare.

16] Serviciile secrete, Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Justiției să întreprindă toate măsurile specifice pentru identificarea și recuperarea imenselor sume scoase din țară de infractorii de tranziție.

17] Declanșarea urmăririi penale, concomitent cu sechestrarea tuturor bunurilor, asupra liderilor politico-economici și administrativi care au privatizat fraudulos obiective economice rentabile, cum ar fi ROMTELECOM, Petrotub, IMGB, Sampanie-Simleul Silvaniei, CCCF [pendinte de CFR], combinatele siderurgice, rețelele de distribuire a gazelor naturale și a energiei electrice etc. .Aceste obiective și multe altele erau rentabile, alimentau bugetul de stat cu sume imense și asigurau multe locuri de muncă, fapt pentru care privatizarea lor nu a fost justificată de criterii economice, ci motivată de acte de corupție.

18] Sistarea importurilor de armament și tehnică de luptă pe termen de 5 ani, deoarece produsele din această categorie sunt vechi, nu ne trebuie neapărat și nu servesc la apărarea țării.

19] Retragerea trupelor române din Irak și Afganistan, cum au procedat națiuni europene mai evoluate și încetarea cheltuielilor în valută cu întreținerea lor. Națiunea română, ca și cea americană, nu are nici un fel de interese în aceste două țări. Un mic grup de interese din SUA întreţine aceste focare de război, contrar dreptului internaţional şi rezoluţiilor Consiliului de Securitate.

20] Reducerea cheltuielelor Parlamentului cu 70%, prin aplicarea următoarelor măsuri de bun simţ:

a] Reducerea numărului de parlamentari la 180, câte unul la 100.000 de electori.

b] Reducerea personalului auxiliar al unui parlamentar la un consilier, o secretară Şi un şofer [care poate şi lipsi,d acă parlamentarul îşi conduce singur autoturismul].

c] Mutarea Parlamentului într-o clădire mai mică şi închirierea Palatului Poporului unor mari firme şi ambasade străine.

d] Desfiinţarea posturilor de deputaţi ai minorităţilor, deoarece aceştia sunt aleşi prin abuz şi discriminare, în numele unui mic număr de electori.

e] Reducerea cheltuielilor adminstrative şi de reprezentare a fiecărui parlamentar la strictul necesar îndeplinirii funcţiei, mobilier, aparatură electronică, autoturisme, diurne, birouri teritoriale etc.].

21] Legalizarea transformării pedepsei cu închisoarea, pentru anumite infracţiuni,cu plata unor mari sume de bani. De pildă,pentru o vătămarea din culpă,în loc de 3 ani închisoare,să se poată plăti o sumă de 200 de lei [chiar şi mai mult] pentru fiecare zi de închisoare. Sistemul a fost aplicat în socialism şi a adus mari venituri la stat.

22] Legalizarea şi impozitarea prostituţiei,după modelul din ţările vesteuropene.

Prostituţia este naturală şi nu încalcă nici o lege divină,cum o încalcă homosexualitatea deja legalizată sub guvernarea creştin-democrată. Legalizarea ei previne răspândirea bolilor venerice, violurile şi veniturile ilicite ale proxeneţilor. O prostituată de lux câştigă circa 4000 de lei pe zi [1000 de euro]. Impozitele din această sursă ar trebui să meargă la Ministerul Sănătăţii.

23] Inăsprirea pedepselor pentru infracţiunile economice, începând de la mită, trafic de influenţă etc. Aplicarea în toate cazurile de astfel de infracţiuni a pedepsei confiscării totale sau parţiale a averii.

24] Impozitarea progresivă şi severă a proprietarilor mai multor locuinţe şi a gradului de lux al fiecăreia, încât să se ajungă la lichidarea speculei cu spaţiul locativ şi la renunţarea la imobile supradimensionate şi ultraluxoase.

25] Gospodărirea judicioasă a pământului naţional, pe baza unui plan unic, din care să nu lipsească următoarelele elemente:

a] Precizarea în Constituţie a faptului că pământul constituie avere naţională de importanţă vitală, aflată într-una din următoarele forme de proprietate: de stat, mixtă şi particulară.

b] Interzicerea prin lege a înstrăinării pământului românesc către cetăţeni străini, cu excepţia celor din ţări ale Uniunii Europene.

c] Legiferarea donaţiilor benevole a terenurilor nelucrate, de către proprietarii neinteresaţi de ele, către stat sau către instituţii ştiinţifice de profil [staţiuni de cercetări, academii agricole etc.]. Interzicerea prin lege a donaţiilor de terenuri către culte şi secte religioase, deoarece acestea nu au voie să deţină averi, conform propriilor dogme.

d] Reînfiinţarea fermelor şi staţiunilor de cercetare de stat cu profil agricol şi horticol, pe terenurile recuperate de naţiune de la culte şi secte religioase, de la donatori şi de la persoanele cărora li se naţionalizează terenurile, conform legii.

e] Legiferarea naţionalizării terenurilor nelucrate mai mult de doi ani, cu o minimă despăgubire către fostul proprietar. Eventual, despăgubirea poate fi acordată şi în acţiuni la fermele de stat.

f] Renunţarea la culturile tradiţionale nerentabile şi abordarea în culturi a celor mai rentabile plante pomi şi arbuşti fructiferi, struguri de masă, legume şi zarzavaturi, plante medicinale, flori, plante exotice [kiwi, curmali chinezeşti, bananieri nordici, măslini adaptaţi, actinide, alune de pământ etc.]. Cerealele tradiţionale să fie cultivate numai în zone întinse, cu posibilităţi de mecanizare şi irigare.

g] Refacerea sistemului naţional de irigaţii, ca proprietate de stat, după modelul egiptean. Astfel, fiecare comunitate va primi apă la preţuri modice, de stat.

h] Legiferarea confiscării averilor indivizilor care au defrişat livezi, vii şi păduri, cu scop de speculă.

i] Reînfiinţarea sistemului naţional de achiziţii şi export produse agricole şi agroindustriale, dintre cele cerute intens de pieţele externe [legume ecologice, fructe cultivate şi de pădure, ciuperci etc].

j] Improprietărirea tinerilor şi pensionarilor apţi de muncă, la cerere, cu minim un hectar de teren cultivabil, cu scopul de a crea microferme rentabile, în domeniile cele mai profitabile - legume, flori, fructe de pădure şi cultivate, struguri de masă etc.

26] Impozitarea severă a importurilor de lux - yahturi, autoturisme mai scumpe de 20.000 euro, elicoptere, bijuterii etc.

27] Incetarea subvenţionării mascate a vânzătorilor de autoturisme prin programul RABLA.

28] Introducerea unei taxe de 50.000 de euro pentru acordarea cetăţeniei. Astfel, nu vom mai aduna toţi săracii din ţările în curs de dezvoltare, pe care să-i întreţinem noi, din bugetul deja anemiat.

29] Aplicarea unor impozite şi taxe severe persoanelor care practică profesii retrograde, cum ar fi astrologi, vrăjitori, ghicitori etc., precum şi bioenergoterapeuţilor de orice fel. De regulă, indivizii din aceste categorii nu-şi declară corect veniturile [ca şi preoţii], sustrăgându-se impozitării corecte.

30] Dublarea taxelor şi impozitelor pe reclamele comerciale făcute prin orice mijloc: afişe, pliante, anunţuri în presa scrisă, clipuri televizate etc. Firmele care practică reclamă agresivă posedă suficienţi bani pentru a-şi plăti aceste dări.

31] Creşterea substanţială a taxelor pe băuturile alcoolice, deoarece acestea sunt mai periculoase decât ţigările şi sunt consumate de un număr mai mare de persoane.

32] Sistarea tuturor subvenţiilor pentru orice materie primă sau energie [gaze, electricitate etc.] către toate firmele româneşti şi străine. E anormal să subveţionăm firmele de autoturisme [franceză şi americană], ca un consumator casnic să plătească energia electrică de două ori mai scump decât unul industrial etc.

33] Oficiul Concurenţei şi Oficiul pentru Protecţia Consumatorului să clarifice cum se face că, deşi barilul de petrol s-a ieftinit de circa 4 ori, preţurile la produsele petroliere din ţara noastră au crescut. Statul să legifereze confiscarea sumelor rezultate din această speculă.

34] Oficiul pentru Protecţia Consumatorului să clarifice din ce cauză preţurile la produsele alimentare de bază din România sunt mai mari decât în ţările vesteuropene, în pofida faptului că noi avem salarii de circa 4-8 ori mai mici. Statul să intervină cu o lege care să oblige supermarketurile străine să vândă produsele respective la preţurile din ţările vest-europene sau mai scăzute, în concordanţă cu veniturile noastre mai mici.

35] Adoptarea prin lege de sistemului de impozitare progresivă a averilor şi veniturilor, în aşa fel încât persoanele care au venituri la limita subzisteţei [1000 lei/lună] să fie scutite de impozit, iar prima locuinţă să fie impozitată cu o sumă modestă. Fiecare locuinţă în plus să fie impozitată cu minim 50% mai mult, în mod progresiv, descurajând specula imobiliară. Veniturile din orice sursă să fie impozitate progresiv, de la 5% şi până la 70%. De pildă, la un venit între 1000 şi 2000 de lei/lună să se aplice un impozit de 5%, între 2000 şi 5.000 lei/lună - 10%, între 5.000 şi 8.ooo - 15%, ... peste un milion /lună - 70%.

36] In mod normal, reducerea de salarii, pensii, alocaţii etc. ar trebui interzisă prin lege, deoarece afectează nivelul de trai al unei populaţii nevinovate de greşelile şi corupţia guvernanţilor. Dacă am ajuns în situaţia de a face astfel de curbe de sacrificiu, atunci ele trebuie să se bazeze pe principiul că fiecare cetățean pierde din venituri nu o cotă unică, ci proporţuional cu averea şi veniturile sale. Cei care trăiesc la limita subzistenţei, de 1.000 lei/lună, nu trebuie să fie afectaţi de nici o scădere de salariu sau de pensie. Salariile şi pensiile mici să fie reduse cu o cotă mai mică, să zicem de 5%. Cele mai mari, cu mai mult, respectiv cu 10%, 15%, 20%....40%. Astfel, vom aplica în practică principiile de justiţie şi solidaritate socială. Cotele unice favorizează bogaţii şi defavorizează săracii, polarizând societatea în mod periculos şi sacrificând inuman vieţile unor semeni de-ai noştri.

37] Veniturile din amenzi trebuie să crească substanţial, deoarece avem o naţiune cam dezordonată, indisciplinată, cu o comportare cam necivilizată. Aceste amenzi ar trebui să se facă venituri la primării, salvând de la şomerizare unii salariaţi, precum şi la Ministerul Administraţiei şi Internelor, cu aceleaşi efecte [prevenirea reducerii soldei]. Vă dau numai câteva exemple de amenzi care ar trebui legiferate ori mărite: amenzi pentru murdărirea spaţiului public, amenzi pentru tulburarea liniştii publice, amenzi pentru folosirea unor expresii triviale în public, amenzi pentru încălcarea normelor de comportare civilizată în mijloacele de transport în comun, amenzi pentru deţinere ilegală de arme albe ori de foc, amenzi pentru circulaţia pe stradă în stare de ebrietate, amenzi pentru încălcarea regulilor auto şi pietonale [depăşirea vitezei, consumul de alcool, parcarea neregulamentară, trecerea pe culoarea roşie etc.], amenzi pentru afectarea spaţiului verde, amenzi pentru maltratarea minorilor şi femeilor, amenzi pentru afectarea arborilor şi pomilor din spaţiul public etc.

38] In mod tradiţional, sfatul obştii româneşti n-a fost plătit, ci o îndatorire de onoare a gospodarilor care voiau să se sfătuiască cu primarul în probleme de interes general. Politrucii de după 1989 au introdus consilierii plătiţi, de la primării comunale şi până la judeţe, cu scopul de a-şi crea clientelă politică pe care să se bazeze în alegeri şi în tot soiul de învârteli necurate [inginerii financiare, adică corupţie]. Desigur, această imensă armată de consilieri este plătită din bani publici, smulşi de la contribuabili. Eu propun anularea tuturor indemnizaţiilor de consilieri, de la comună şi până la judeţ. Banii economisiţi astfel pot fi folosiţi în investiţii cu caracter economic în localităţile patriei [deci, noi locuri de muncă, în ateliere şi fabrici locale]. In plus, această măsură ar destrăma mafia politico-economică teritorială, făcând cale liberă unor politicieni serioşi, competenţi şi oneşti.

39] Naţiunea noastră trăieşte un paradox dureros, persoane care au muncit 30-40 de ani primesc o pensie de 7-800 de lei pe lună, iar pentru întreţinerea unui infractor condamnat la închisoare consumăm circa 2.500 de lei pe lună. E corect ? Vă propun să închidem urechile la toate insinuările palavragiiilor care se prefac că apără drepturile omului şi să legiferăm din nou munca forţată, de 10-12 ore pe zi. Numai astfel infractorii vor simţi că sunt pedepsiţi şi îşi vor plăti întreţinerea. Ei pot lucra în ferme agricole şi zootehnice, în ateliere de tâmplărie [mobilă sculptată şi curabată], la drumuri şi şosele, în ateliere de artizanat şi feronerie etc. Sumele rezultate din astfel de activităţi să fie făcute venit la Ministerul Administraţiei şi Internelor, pentru susţinerea unor pensii şi salarii decente.

40] In perioada socialistă, am avut cei mai buni constructori de şosele, poduri, tunele şi baraje din lume, fapt pentru care eram solicitaţi în multe ţări străine, inclusiv dintre cele puternic dezvoltate [RFG, de pildă]. Propun să reînfiinţăm aceste firme de stat, cu foştii specialişti şi cu tineri calificaţi la locul de muncă, eliminând din şantierele româneşti firmele străine spoliatoare, alese de guvernanţi corupţi. Astfel,vom crea locuri de muncă pentru români, vom reduce şomajul şi vom face economii, deoarece românii din domeniu lucrează mai ieftin şi mai bine.

41] Majoritatea ”investitorilor” străini nu şi-au îndeplinit obligaţiile asumate prin contractele de privatizare şi, deci, aceste privatizări sunt anulabile. Propun ca toate privatizările frauduloase sau în care nu s-au respectat obligaţiile asumate să fie anulate prin Justiţie, iar obiectivele economice respective să fie trecute în proprietatea naţiunii administrată prin stat. Prioritate ar trebui să aibă ROMTELECOM, Combinatul siderurgic Galaţi, Petrotub Roman, reţelele de distribuire a gazelor, energiei electrice şi apei, Combinatul de alumină Slatina... Rog specialiştii în economie să facă urgent o listă completă a obiectivelor economice privatizate fraudulos ori în care nu s-au respectat condițiile de privatizare şi s-o înainteze Guvernului, pentru a se acţiona în Justiţie !

42] Analiştii economici au estimat că economia subterană manevrează circa 10 miliarde de euro în fiecare an, lucru ce afectează fiecare cetăţean onest. In ţările vesteuropene, denunţarea infracţiunilor de orice fel, inclusiv a muncii la negru şi a evaziunii fiscale, este considerată o îndatorire patriotică. La noi în ţară, infractorii din lumea interlopă, susţinuţi de cei din ”lumea bună”, au implimentat părerea eronată că astfel de denunţuri sunt turnătorii nedemne. Trebuie să schimbăm această mentalitate infracţională care a pătruns până şi în mass media, determinând fiecare persoană care obţine venituri să-şi plătească în mod corect impozitele şi taxele. Propun ca în subordinea ANI să funcţioneze vaste comitete de cetăţeni oneşti, organizate teritorial, care să semnaleze toate cazurile de muncă la negru, evaziune fiscală, contrabandă etc. Această activitate, făcută în colectiv, de comitete de cetăţeni, mai ales pensionari, nu mai poate fi denigrată ca ciripeală, turnătorie ori în alt mod.

43] Mulţi potenţiali producători de fructe, struguri de masă, legume, flori, ciuperci etc. nu se apucă de muncă, deoarece nu au garanţia că vor putea vinde produsele. Propun ca statul, prin Ministerul Agriculturii şi primăriile locale să organizeze un sistem coerent de pieţe ţărăneşti, aliniat de-a lungul principalelor căi de comunicaţie rutieră, precum şi propriile firme de achiziţii-prelucrare a produselor agricole [parteneriat statprivat]. Astfel, câteva sute de mii de persoane vor fi atrase în sfera productivă directă, inclusiv din rândul pensionarilor activi, şomerilor, asistaţilor sociali şi tinerilor aflaţi în perspectivă de şomaj. Alături de ei, vor prospera alte sute de mii de persoane care vor asigura comerţul, producerea de ambalaje, transportul, prelucrarea etc. Creşterea numărului de creatori direcţi va asigura venituri sporite la buget, astfel că nu va mai fi nevoie să se aplice diminuări la salarii şi pensii.

44] Cel puţin o treime dintre cei 5,7 milioane de pensionari îşi pot prelungi viaţa activă şi sănătoasă, practicând activităţi utile, ca pasiuni aducătoare de venituri. Exemple de astfel de activităţi: pomicultură, legumicultură, floricultură, apicultură, avicultură, artizanat, mecanică auto, confecţionare mobilier sculptat şi pictat, piscicultură, sericicultură, prelucrarea ceramicii, pictură, sculptură etc. Statul ar putea impulsiona pensionarii activi să se apuce de munci concrete, prin măsuri specifice, cum ar fi:scutirea de impozite ori aplicarea unor impozite reduse, oferirea de terenuri în concesiune şi de spaţii de producţie cu chirie mică, asistenţă de specialitate etc.

45] Majoritatea cetăţenilor se întreabă cine şi cum controlează salariile şi sporurile imense încasate de lideri economici din Banca Naţională, Ministerul Finanţelor, ANAF şi regii naţionale. Specialiştii estimează că numai revenirea la plăţi normale în aceste sectoare ar aduce la buget câteva zeci de milioane de lei noi. Guvernul trebuie să găsească soluţia de a intra în legalitate şi aceşti ”haiduci” care se cred stat în stat şi fac ce le trece prin cap cu banii întregii naţiuni.

46] Persoanele cu pregătire modestă şi fără ”pile” nu reuşesc să acceseze fonduri europene, în ciuda faptului că le merită şi le-ar fructifica în mod superior, pomicultori, apicultori, legumicultori, artizani, prelucrători de fructe de pădure, cultivatori de ciuperci etc. Propun ca direcţiile agricole judeţene să întocmească gratuit dosarele de accesare fonduri europene pentru aceste categorii defavorizate.

47] Posturile de radio şi de televiziune naţionale au scheme de personal supraîncărcate şi plătesc prea mult anumite categorii de persoane, comparativ cu munca prestată. Propun să fie redimensionate schemele de încadrare cu personal şi schemele de salarizare din aceste instituţii. De asemenea, în spiritul pieţei libere, propun să nu ni se mai ia bani ca abonament radio şi tv., în factura de energie electrică, nici la persoane fizice, nici la cele juridice. Fiecare post să trăiască din munca lui. Aceasta înseamnă şi încetarea subvenţionării lor de la bugetul de stat.

48] Propun să se facă economii valutare prin reducerea personalului diplomatic din ţări în care nu avem interese economice, prin reducerea salariilor mai mari de 3.000 de euro, prin reducerea diurnelor de deplasare ale parlamentarilor, prin reducerea drepturilor de autor plătite unor cetăţeni străini, prin limitarea sumei în valută pe care un turist are dreptul s-o scoată din ţară la o deplasare ... Specialiştii pot găsi şi alte căi de reducere a cheltuielilor valutare.

49] De 19 ani, populaţia română este instigată la consumism, prin reclame agresive şi manipulatoare, astfel că a ajuns să consume şi bunuri şi servicii inutile sau nocive [pornografie, alcool, astrologie, magie, filme violente şi de groază, care o afectează mintal etc.]. Vă propun să declanşăm un larg proces de educare în spiritul economisirii, în familii, şcoli şi mass media. Propun ca ultima noastră bancă, CEC BANK, să-şi extindă agenţiile până în ultima comună, încât să colecteze banii ţinuţi la saltea, să promoveze noi instrumente de economisire pentru copii şi tineri, să educe populaţia în spirit economic corect. Stiţi ce înseamnă circuit economic sănătos ? Inseamnă că nici un euro nu iese din ţară , ci circulă între noi, cetăţenii români. Deviza „Consumaţi bunuri şi servicii româneşti pentru a vă îmbogăţi !“ trebuie să devină lege de viaţă pentru toţi cetăţenii români. O deviză similară a fost lansată de Charles de Gaulle, într-o situaţie de criză economică din Franţa şi este aplicată scrupulos în toate ţările vest-europene. Numai noi, consumatorişti şi cosmopoliţi, consumăm bunuri străine, îmbogățind alte naţiuni şi sărăcind-o pe a noastră. Timp de 19 ani, am trăit din vânzarea obiectiveloer economice construite în socialism şi din împrumuturi. Am ajuns în poziţia când împrumuturile sunt garantate cu fondul forestier, cu teritoriul patriei şi cu viitorul copiilor. Mai rău, ele sunt însoţite de dictate de genocid, de tipul celui primit de la FMI. Trebuie să învăţăm să consumăm mai puţin decât producem şi să economisim crâncen. Trebuie, oameni buni, cetăţeni români de orice etnie.

50] Putem ieşi din criza economică în circa 5 ani, dacă ne mobilizăm ca la război şi mărim numărul creatorilor direcţi de 4-5 ori. In acest scop, trebuie să educăm în cultul muncii şi al cinstei întreaga populaţie, de la copiii de grădiniţă şi până la pensionari. Nu mai putem aştepta pomeni de la nimeni, căci nimeni nu ni le va da. Dacă nu ne mobilizăm decişi la activităţi creatoare de valori consumabile şi exportabile, vom ajunge în poziţia ruşilor din timpul guvernării Elţân, când nu s-au plătit pensii şi salarii mai mult de un an. Noi, Frăţia Creatorilor, am tras de mult timp semnalul de alarmă, arătând că guvernanţii corupţi şi iresponsabili ne conduceau către pieire. Personal, scriu şi instruiesc creatori din 1992, deoarece ştiam exact ce va urma, ca fost ofiţer de informaţii şi contrainformaţii.

Aţi înţeles ce trebuie să facem ?

Să ne orientăm copiii către profesii creatoare directe, cum ar fi horticultori, zootehnişti, artizani, meseriaşi etc.

In al doilea rând, să ne reprofilăm noi, la orice vârstă, pe creaţie şi export de bunuri şi valori.

In al treilea rând, să impunem guvernanţilor cultul muncii şi al cinstei în relaţiile cu noi, naţiunea - patron. Guvernanţii nu sunt stăpânii noştri, să facă ce doresc din noi. Ei sunt angajaţii noştri, ai naţiunii-patron, să ne conducă către un nivel de trai din ce în ce mai ridicat.

Cum şi-au făcut datoria guvernanţii care au scăzut continuu nivelul de trai al populaţiei şi vor să-l scadă până la limita genocidului ? Prost ! De ce ? Deoarece cetăţenii români nu au luat atitudine, nu s-au opus jafului economiei naţionale, nu s-au solidarizat pentru a-şi apăra drepturile. E timpul să renunţaţi la frica de guvernanţi, la laşitate, la indiferenţă, la iresponsabilitate, la lipsa de solidaritate. E timpul să vă uniţi şi să impuneţi guvernanţilor propriul program de ieşire din criză.



Pavel Coruţ

scriitor şi patron de editură



Dragi amici creatori, această schiţă de program trebuie să ajungă la cât mai mulţi cetăţeni români, pentru a fi studiată, dezbătută şi completată de cei interesaţi. Rog fiecare forumist de bună credinţă să transmită acest mesaj, prin toate mijloacele cunoscute [E-mail, link, print, multiplicare etc.] la următoarele categorii de surse de răspândire: sindicate, asociaţii de pensionari, mass media centrală şi locală, asociaţii studenţeşti, asociaţii profesionale, bugetari din diverse sectoare, elevi de liceu, militari de toate armele, poliţişti şi jandarmi, ţărani fermieri, patroni de firme mici şi medii, medici, profesori, muncitori din sistemul de stat şi privat. Materialele printate pot fi afişate în locurile permise de lege, de la primării şi afişaj stradal. Ele pot fi distribuite şi de la om la om, în locuri aglomerate, în blocuri, gări, staţii de metrou etc.

Cei care aveţi rude şi amici în alte localităţi puteţi transmite mesajele electronic sau prin scrisori printate, încât să informăm cât mai multe persoane din întreaga ţară. In mod normal, în circa o săptămână, mesajul nostru ar trebui să ajungă la circa un milion de cetăţeni interesaţi.

Această acţiune este şi un examen de seriozitate şi eficienţă al Frăţiei Creatorilor.

Vă urez succes !

Eu îmi voi face datoria aşa cum ştiţi, îndeplinind sarcini de simplu membru şi de lider de opinie, prin mass media

haiku

roua ninsa-n cer
obraz ingropat in stea
singuratate

ATITUDINE

bărbații care m-au iubit
au și plecat
acoperindu-și urmele cu
tufele de trandafir sculptat
pașii lor au răsunat andante
andante andante
moderat s-au și țesut
în firele de timp
ca un vis
pictat pe
cerul nopții
înstelat

nopți cu urme de mătase

azi îmi poți gusta din vise cu
iz de lut ars în cuptoare de primăveri
și nopți cu urme de mătase.

culoarul spaimei îmi apasă umerii înspre
figurile de ceară
mâinile ating răni
de cer sădite în obrazul lumii
ochiul șoimului sfarmă cu ciocul de fier
mințile tenebroase din care o să fugă orbii
târându-și pletele albite.

și eu stau lângă tine
-foc necuprins-
dragul meu de sub ramurile așteptării
o să ne acoperă o mantie suferindă cu
mâinile imaginare
al îngerilor de zăpezi.

mă rotesc peste cercul strâmt și
plesnesc în fruntea ta ca un mugure
cu adâncite rădăcini
limbile de jad țâșnesc
-s-a mai născut un om-
înspre tine se apleacă
urmându-și cale printre pietre
privirile din sanctuar îmi ard
poveștile în pieptul scurs
și
da
voi plânge
picurând
tăceri
ca într-o carte
cu foile cusute.

15 ianuarie 2012- Zilele Eminescu la Școala Ioanid Romanescu

15 ianuarie 2012, Școala „Ioanid Romanescu”-Românești, jud. Iași
Zilele Eminescu-manifestări culturale:
-concurs literar- participă elevii Școlilor Podul Iloaie, Avântu, Românești, Ursoaia;
-invitați- poetul Liviu Apetroaie, Doina Bazgan-reporter Radio Iași, folkistul Ion Chiriac, Didina Sava-promotor cultural, poeta Dorina Neculce, săteni, cadre didactice din cele 4 școli.

Într-un moment al manifestărilor este prezentată activitatea culturală a poetei Dorina Neculce, învățător al Școlii Ioanid Romanescu.

Ion Chiriac 2 de rasarit_de_zori

Liviu Apetroaie de rasarit_de_zori


Prezentarea poetei Dorina Neculce de rasarit_de_zori


Ion Chiriac 1 de rasarit_de_zori

aceste mâini

dacă lutul ar fi fost mai proaspăt
îmi zic dacă lutul nu ar fi curs ca
lacrima am fi avut vreme să modelăm
copiii albaștri să-i așezăm în templul
de lângă chiparoșii cu trup de sare
alăturea de chiștii cu zâmbet trist
timpul se rostogolea-n prăpastie
cu strigăt de bing bang chiar
auzeam chemarea și
nu mă puteam opri cu cât
strigai mai tare cu atât
mi se îndepărta cărarea
peste zare



ooo și-aceste mâini nu prea frumoase

uitam și firele urzite în legendă
acum doar mai cârpesc
cuvinte cu acele de lemn
strivesc sub talpă tot ce-mi iese-n cale
și plânsetul/suspinul tresărea
se auzea departe
tot mai departe
nu-l mai puteam ajunge
să îi șterg lacrima de fier
din colțurile gurii

Agricantus - Jamila

AGRICANTUS - Amatevi

să mergi la râu

,,dar eu știam că el există,,
mi-a spus odată sonia că are
nuci în hambare
îi cotrobăie șobolanii
prin hainele verzi
o acei fățarnici
nici n-au știut prea bine
predica de astăzi.

,,bănuiam că nu m-a uitat,,
mi-a spus-o de dimineață
-să mergi la râu să iei câte pietre o să vrei tu.

de ce o fi spus asta?
eu nu arunc niciodată cu
pietre în maidanezii
de prin haltă
și când mi-e foarte frig
nu mai țin cont de cerul spuzit de nouri
ies pe furiș
...îți deschid ușa
da
așa mi-a spus
aseară în mine au murit
trei ceruri și toate
încărcate cu rugăciuni ciobite.

ies pe furiș
așa să
strig
roșesc de șapte ori
apoi îmi plec supusă capul
peste ghilotină.

,,-de ce mă tot privești? e ziua judecății și
nu mă poți opri,,

UN IMN IUBIRII...

îndemn/blestem

 îndemn/blestem

ca un stigmat al absurdului
peisajul se descremenește
de sub pânză ies nouri oameni ceruri
copaci cu frunzele triunghiulare ard
pururi în lumină și liniștea părea să mă înghită
ca niște lame simțurile mi se ascut înflămânzite
să nu te tai ai grijă îmbracă-te în dungi de voluptate
șoptește întunericul
din criptă
aud miile de glasuri înfundate
și râsete stridente și poticneli
ecouri sparte în mine
intră fără o voie o sete de
albastru și încep să povestesc
să povestesc
(hai mai aproape bătrânico)

de la o vreme oile îmi pasc obrazul
țintesc spre pieptul meu zvâcnesc sofisticat
 ca un nebun cu poamele de aur
sunt duzi cu buzele apoase
ce-mi sug din sângele bolnav

înfricoșată trag storurile
agonizez în poala unui veac buimac
biserici mi se zgâlțâie pe buze

credeam că am murit
dar umbrele se zbat
în coastă zorii mă încearcă
e ca într-o plângere de valuri

sunt sclava unei zile cu gropile adânci

așez în glastre stele reci albastre albe verzi
pământul mă cunoaște și-mi cântă un capriciu/
pian cu clape stinse
din smârcurile ceţei țâșnesc
luminile de-argint

-haaai, mai aproape bătrânico!

manifestari culturale la Scoala Ioanid Romanescu

http://universulprieteniei.forumgratuit.ro/t622-manifestari-dedicate-omagierii-poetului-mihai-eminescu-la-scoala-ioanid-romanescu-din-romanesti#8257

Moartea caprioarei / versuri Nicolae Labis (Death ot the deer - romanian...

Revista Noi, Nu! a desemnat câștigătorii concursului din decembrie 2011

http://www.revistanoinu.com/Castigatorii-concursului-de-Poezie-si-Proza.htmlRevista Noi, Nu! și-a desemnat câștigătorii.
am fericita ocazie de a mă număra prientre câștigători.
mulțumesc Revistei pentru acest premiu, dar și celor care m-au citit și m-au votat. cu drag, Dorina neculce

Preluare de pe siteul Revistei Noi, Nu!
multumesc celor care m-au votat si celor care au organizat si sponsorizat concursul de poezie si proza.
felicitari tuturor!

Mulţumim tuturor celor care au participat la concursul de poezie şi proză organizat de Revista Noi,NU!




Condiţiile de participare şi detaliile complete despre concurs au fost disponibile în pagina concursului. Câştigătorii concursului au fost desemnaţi iar aceştia sunt:





Pentru POEZIE





Premiul I

Igor Ursenco - Oikeiopragia





Premiul II

Marius Lăzărescu - Serenata





Premiul III

Dorina Ciocan Neculce - Zbor sihastru



Menţiune

Anca D Vieru - Atenţie se închid uşile





Pentru PROZĂ:



Premiul I

Ottilia Ardeleanu - Reparaţie informatică



Premiul II

Mihaela Suciu - Somnul



Premiul III

Constantin P Popescu - Locul



Menţiune

Bogdan - Sarmale mitologice



MARELE PREMIU



Fortunata pentru Disoluţii, Pe malul Gangelui atunci am plâns, Atentatul şi Simfonia a IX-a în re minor



Premiile oferite câştigătorilor sunt:



MARELE PREMIU





-Cartea AMPRENTA DIVINA de Maria Tacino volum apărut sub sigla editurilor Singur şi Grinta

-Cartea EXECUTAŢI PRIN ÎNFOMETARE de Miron Dolot volum apărut la Editura Meteor Press

-1000 de puncte* oferite de Revista Noi,NU!

Pentru POEZIE:



Premiul I

- Executaţi prin înfometare de Miron Dolot oferit de Editura Meteor Press

- Volumul Antologiile Revistei Singur - Poezie editat de grupul Media Singur

Premiul II

- Volumul Tehnici de nerezistenta autor Cristi Iordache apărut la editura

Cetatea de scaun

- 500 puncte* oferite de Revista Noi,NU!

Premiul III

-Volumul Scrum/Cendre de Ştefan Doru Dăncuş apărut la editura Grinta

-250 puncte* oferite de Revista Noi,NU!

Menţiune:

Volumul Marmură neagră de Constantin P. Popescu apărut la editura Bibliotheca





Pentru PROZĂ:

Premiul I

- Volumul Executaţi prin înfometare de Miron Dolot oferit de

Editura Meteor Press

- Volumul Antologiile Revistei Singur - Proza editat de grupul

Media Singur

Premiul II

- Volumul Heinrich Himmler de Roger Manvell, Heinrich Fraenkel

oferit de Editura Meteor Press

Premiul III

-Volumul Bărbatul la 40 de ani de Ştefan Doru Dăncuş apărut la

editura Valea Verde



Menţiune:

Volumul Marmură neagră de Constantin P. Popescu apărut la editura Bibliotheca

ZBOR SIHASTRU
Autor Dorina Neculce
 




cum de nu ai putut să
îmi sculptezi suferința
pe obraz aș fi avut acum
buze de trandafiri cu petale înmiresmate
din pieptul străpuns mi-ar fi ieșit minotaurii cu
fețe de îngeri tatuați cu ale lor
copitele de bronz ar fi tors firul Ariadnei m-ar
fi strâns atât de tare în propria-mi îmbrățișare m-aș fi topit
pe leagăn de zări în brațele vântului albastru de
la răsărit ar fi bătut cuie în talpa cerului același
înger înțepenit în vitralii.
și mă simt legată de o legendă fără de eroi legendari cu diminețile
bolnave în care oameni încă mai vânează oameni,
greierii încă mai mănâncă greieri pentru piciorușele lor cântătoare
lupii sfârtecă burțile de lupi, la răscruci,
în fapt de seară, fluturii se nasc fără de capete din aripi uscate de serafimi ies nouri sacri de fum.

lasă-mi răgazul, Doamne, de a respira între vitralii mi se ascund miile de lumini și raze cu arhanghelii mei înalți ce îmi aburcă rugăciunile șchioape până când amurgul ațipește.
oooooooo, amenințătoarea moarte/noapte, zâmbește, topindu-ți umerii în râuri închipuite o să mă tot scald cu trup de naiadă afurisită și o să aștept mâna de cioclu să îmi curme chinul de a mai vorbi despre fereastra deschisă în mine,
despre zborul sihastru când mă îmbrățișez până îmi trosnesc oasele albe pe care mi le curăță viermii ispitei și eu le inund cu mirosuri leșioase de somnifere puternice
-dormiți, dormiți zboruri înfrânte/gânduri ucise/cu mâinile roșii mă mângâi în oglindă raza turbată a lunii slobozește
uretul de fiară înjunghiată și numai eu pot să zâmbesc detașat lumii mulțumind cu capul aplecat pentru că-mi este mereu alături,
pentru că îmi înfige puternic fierul înroșit scriindu-mi blestemul pe spate
-scrie, scrie ticăloaso fără condei! credeai că sângele e doar pentru o uda floare tinereții?
nu. ține pumnul strâns și bate,
bate cu dalta ascuțită în obrajii cerului scuipă și plângi!

(dar, lasă-mă, Sonia, eu am înghițit sabia de mult...)

GOTHIC WORLD

ÎNFĂŞATĂ ÎN ARIPĂ DE CORB

pătrund prin crăpăturile de ziduri

cu palmele sudate

cu ochi nedezlegaţi

mă strecor nebănuit 

de straniu în alt fel ochi lăsaţi lumină

prin ferestre zgârii copacii alerg

fantomele prin cimitirul umed

pe când îşi uscă umbrele flexate înapoi

a unor fântâni părăginite

fîntâni încă vii -adăpost al

vocilor pierdute uitate întunecate

în care se pogoară cu mâinile

înainte un alt dumnezeu

oglindindu-şi strălucirea

ca la un festin-doar eu,

tu, de-a pururea rătăcitor

la braţ cu infinitul

străbatem universuri de hârtie

ne amestecăm în flacăra de fluture

întrupându-ne zidirea

alunecăm ne prăbuşim

treaptă cu treaptă-rezămătoare umbre-

a oamenilor-păsări fără trup

topindu-mă în noapte

și nu e un lucru de nimic
să îţi simți în grumaz mușcătura
șarpelui lupta asta nu va fi ușoară
deci ia aminte la clipocitul
ochilor de melc pentru că de azi am să îți fiu eu
rază de soare împrejurul buzelor tale
de căprior sorbind picături de apă
amorțelilor trupești și umbrele de mai
își vor stoarce în mine murmurul de sălcii

chiar nu e un lucru bagatelizat gândesc
șă pășesc dematerializată prin ușile
de sulițe pieptul stâncilor îmi înalță pustiul
împrumutând gheișelor zâmbetul morții și clocotul de luptă
dar eu pornesc fără de țintă

credeam că îmi cunosc regatul
păgâne zeus n-am să mă mișc doar tai firul legendei și-l
înfășor în jurul taliei amestecat cu
mugurii plesniți de voluptate tresar în ochiul soarelui
trupul meu abia acum se răsucește și
nu-ți va fi ușor să mă păstrezi curată
am mâinile însângerate
topite în amintirile înfrânte

blestem din umbră zborul care-a încercat să
ne ucidă spunându-ţi că
ești jurământul Fără de nume
și nu-mi va fi ușor
să îmi calc urma
topindu-mă
în noapte
sângele meu aprins
va arde sanctuare
până în adâncuri
deci ia aminte
astăzi îți voi fi rază de drum
-de la rău la bine- nu mai există cale și asta îmi dă
dreptul să mă şi pierd fără de urmă între zile
şi zi

rugăminte/rugăciune

vezi tu Elly când nu
se mai arată soarele eu mă strâng
împrejurul cercului de sânge dar
băștinașii încă îmi dansează
dansul tobelor sparge zarea în mii de cioburi
pot să văd cum coase mama acolo sus
cămașa în coate cu fire de lumină

tu știi că n-aș sufla în trandafirii
negri dacă n-aș crede în sufletele vii
și spui că mă cunoști ți-am strâns de prin țărână
un braț pe când îmi mângâiaseși umbra
și te-am închis în vechiul scrin ce-l
poartă valul înspre mai departe

Elly să nu te oprești ne poți salva de
acest măcel spinos înfipt în oase
/scârțâietor balans al chipurilor
din armuri ce-au adormit pe baricade
cu măștile țesute-n fețe ca niște iovi
cutremurați de fiorul putrezit al morții

vezi tu elly să nu mă uiți și
să mă vindeci de blestemul nopții
cu dungi de întuneric și
cu negi pe spate

Virtualia IX

în loc de incantații

suflu în florile de timp
înălțând zborul frânt cu o
singură aripă
rostogolesc gheme de lumină
țesute în firele de foc

pătrund amurgul violet
în pas de melc mă strâng ocean
de clipe tocite
în calea eternului
culegând boabe de jad
pentru diadema zeiței Lakshimi

și te rog
să nu te tulburi
suflete a meu
când nu te-oi recunoaște

e toamna sufletelor

sabia mea se înfige în trupul de
la marginea pădurilor și mă întreb
de ce am fost numită pasăre măiastră
dacă ucid zilele și luminez cu
bulgăre de jar nopțile

și oare ploaia de săgeți
de ce-ar ucide cerul
când buchetele de trandafiri
se torc în fire de păianjen

copacii își plâng în mine
frunzele însângerate
luna e pe drum
și eu trec topindu-mă ca
o dâră de fum/cruce răstignită
în trupul meu

e toamna sufletelor rătăcite
îmi zic și zac și eu/ pierduta
fără neam te simt aproape viu cu cele
șapte săbii îmi scrii cu sânge proaspăt
cum s-au desprins fâșii din trupul morții
și câte vieții s-au abătul năprasnic
într-un singur OM
............................................
și în mințile noastre
se dă o luptă încrâncenată

uneori, când respir...

uneori când respir între două puncte
aș vrea să fii lângă mine ca să
putem împărți chriștii de plumb
jumătatea din stânga mie
jumătatea pierdută ție

poate o să plouă peste gânduri
cu dorințe uscate/aprinse
noi o să ne vopsim pieile în nuanțe
stoarse din arborii pitici de tissa și
atunci o să ne bucurăm sfârșindu-ne în
cântecul broaștelor sălbatice tu
o să îmi poți mângâia extrem de tandru
tâmpla deschisă prin care se vor prelinge
neliniști și o să le îmblânzești
spunându-le că dacă mă întorceai pe dos
haină solitară drumeților spre mecca
m-ai fi putut cunoaște și pe dinăuntru

dacă nu se rupea cerul în inima lui înstelată
nu curgeau cicatrici înroșite și reci
peste pădurile de fag
și nu îmi mai ziceai de formă
lasă iubito o să treacă și asta și
o să trăim muuuult ducându-ne în coaste
durerile chircite cu genunchii
la gură și mâinile pe dinafară
vâslind ca niște lopeți scorojite o
să ne lovească vântul hain de marginile zării
îngropându-ne în mijlocul mocirlos al zilelor apoase
când o să plouă cu nuanțe o să știm că pământul ne este tată
și o să ne închinăm smeriți la oameni ca la
niște lumânări înflăcărate
cerându-le să ne mai păsuiască trecerea

și-n noi o să se scurgă lin acele șapte ceruri
ca niște râuri umplute cu nuferi triști
gata să ne absoarbă nebuniile
cu buzele lor albite și-nfruptate

sssssssssssssssssst...

!nani
!naanii
!naaaniiii așez degetul pe
buzele-nflorite în spinii
trandafirului albastru.
sssssssssssssssst...
erau doar
umbrele mele
când se zbat în
poartă zorii
încerc să le
adorm pe fiecare
ca pe o ploaie înecată
între valuri

peregrinări

aș fi murit demult dacă
nu ar fi plâns umbrele peste ziduri
cu lacrimi adânci de rouă aș
fi cutremurat pământul așteptând
ultima bătaie a gongului
și tu m-ai fi mângâiat pe creștet
încet cu mișcări de felină îmblânzită
gura mea ar fi înțepenit în stâncă
tremurând

o neîmpăcatule cu cerul
tăcerile mele sunt chiar ziduri și
umbrele-mi sunt dansuri de naiadă
peste pădurile de fluturi

lasă lasă nu mai trece muntele-n amiezi
ies rădăcinile din maluri și eu
te urmăresc prin urma
copilului pierdut

haide nemuritorule cu chip
de fum diminețile mele te țintuiesc
cu piroane în tabloul lui Goia
se petrec năluci apoase
mulțimile din oglinzi le
privesc zîmbind și iar
îmi duc păpușule la râu
le îndem să se înece
așa o dată
încă o dată
până se lasă zorii se întorc și
animalele lui Noe din ceruri
pe pământ

O FLOARE PLANGE....

ASTEPTARE....

Asistentul

Asistentul

Dincolo de porțile masive se ascundea o altă lume, ferecată.
Acolo părea că soarele nu se mai mișcă , ci șade așa, moșnegește, lângă trupurile aplecate. Iar ei, oamenii de hârtie, știau că sunt bulgări de ceară, neînsemnați, rostogoliți în grabă peste întreg pământul. Ei, cui îi mai pasă, acum, de niște biete umbre uitate în ogradă.

I se spunea Asistentul și în nepăsarea aceea generală încerca să țină pe umerii masivi echilibrul oamenilor palizi pierduți îndăratul pleaopelor căzute. Oameni care nu se mai puteau regăsi nici în apele oglinzilor curate.

Dar El era mereu acolo și nu trebuia să le mai fie teamă.
Fiara cu gheare ascuțite putea să aștepte mult și bine dincolo de lacătul care încuia o lumea în afară.

Le zâmbea mereu, încurajator, și fiecare își regăsea aici, în mijocul de zâmbet, un prieten uitat, un tată pierdut, un fiu care l-a rătăcit pe un pat de sanatoriu, mult prea ocupat să respire și să trăiască eliberarea ușoară. Chiar și femeilor le înfloreau privirile răvășite și poate căutau în El un fost iubit, un frate, sau doar un umăr viguros pe care să își sprijine căderile.

Da. El era mereu acolo...

După mult timp, în circumstanțe fără importanță, l-am reîntâlnit pe El, Asistentul, cu chipul răvășit, împovărat, cu privirile tulburi, alcoolic și nu l-am putut recunoaște  în omul neajutorat. I-am cunoscut doar ochii care încă aveau puterea să împartă zâmbete, dar rămăsese ferecat dincolo de amintiri, rătăcitor, captiv în lumea  tulburată.

Trăia în lagărul fără de sârmă ghimpată și oamenii de hârtie îl căutau îmbrăcându-şi haine cernite, își scriau zilnic peste piept mesaje disperate, înfricoșate: parcă:  „L-ați văzut?”, „Mai trăiește?”, „O să ne mai poarte cineva durerile ?”...

L-au găsit după mult timp, purta aceleași haine cernite ca și ei, și evident, aceleași mesaje îndurerate.
Cândva el le înghițea durerile fără efort,
cu trupul lui drept le arătase calea
dar înghițise din greșeală
și propriile aripi
acum nu-i mai putea cuprinde,
aștepta un ultim gând cu apă cristalină
să se prăbușească până-n culmile adânci și
tot urca sau cobora, nu mai știa,
i-ar trebui genunchi
să poată să-și târască măcar umbra până
dincolo de poartă...

Cândva, i se spusese Asistentul și
a dus cu sine o năpastă uriaşă...dragostea de omeni.

peste ani și ani

peste ani și ani toți
copacii se vor desprinde și
o să simți cum îți crește în spate
pădurea domnească atunci eu o să scuip
o mulțime de trandafiri negri care au stat înfipți
în mine și o să vezi tu
stelele or să înceapă să clipească iară
în mine o să răsară luna așa cum o știi
cu ochi nebunatici și cu gene de mătase o
să ne înfășoare pe amândoi în eșarfe luminoase

e doar o poveste știi bine eu pot să spun doar povești
dar nu avea grijă i-am spus
într-o dimineață de mai
sigur
o să-ți cresc în inimă ca argintul viu și poate atunci o să am curajul să te întreb dacă pereții ăștia igrasioși care ies din mine mai pot să îți folosească dar
tu nu uita dragul meu
suntem în stare de asediu și am început să credem mai mult în crucile din cimitire decât în puterea noastră

peste ani și ani o să-ți decupez din cimitirul umbrelor profilul și o să am curajul să îți spun pe nume

da tu o să mă aștepți îmbrăcat în tricoul verde pe care
ți-am scris demult cu nisip muiat în lapte
pe aici va trece cândva marck băiatul de la șapte care ne aduce corespondența din adâncuri

...................................................
undeva
într-un colț uitat
dresorul de pisici
o să tot transpire
ștampilându-ne fericirile la ambele capete...

ai văzut?

ai văzut? coridoarele încep a se prelinge ca niște
dâre cenușii topite peste rană curg zile de sabat cu
fulgi de nea în geamuri se privesc chipurile impasibile fără de guri
fără de suflete
fară de brațe moi
și pietrele coboară
coboară în mine alunecând mă țintuiesc
în marginea de orizonturi cu mantia
bătută-n cuie ruginite mă zbat în pasărea de foc și mă ridic,
prin mine vor curge multe râuri cu matca înecată în groapa marianelor
la margine de maluri se topesc umbrele în
cețuri dense desprinde din obrajii morții
mă cheamă
uneori naiadele să îți mai dănțuim ,străinule, o horă înainte ca mâna mea să te îngroape tu vei renaște ca eu să pot
să-ți trec pe spate spre insula cu trup de șarpe.
ai văzut?
s-au prelins culoarele în dungi violace mă și destram
să-ți împletesc himere...

PARERILE DE RAU....

haiku

zâmbet argintiu
zori peste trupul florii
de-nu mă uita-

timpul nu are cum să doarmă

stai liniștit
timpul nu are cum să doarmă
ia nădușit o ureche și se apleacă peste
turla abisală sfidând cu ochii lui tulburi norii
ne joacă durerea în călcâi
uneori iau forma inimii tale care
îmi crește mirările din adânc

stai liniștit o să ai destul timp
peste umerii de piatră ca
să mă poți iubi cum te-am iubit eu
prin gulerul de cârpă străbat asfaltul
și mă prefac în femeia de mătase care
nu mai cântă niciodată prin cheița ruptă
fug jucăriile stricate
dar uite a rămas doar Elly șoferul de tir
fără de brațul stăng
zici că sunt mai grațioasă mai împlinită și
au început să cadă brusc îngeri peste cerul meu de hârtie creponată
ca o ninsoare uscată și umbroasă

clovnul îi face cu mâna Lui Dumnezeu
laSă-i să treacă orașul le plânge la picioare
și chiar treceam timizi ca niște ghemotoace prin noi se imprimau
ploile de curcubeu

ne clătinam de atâta lumină albă cerească
încadrându-ne buzele într-un unghi perfect
cusut cu sforile de plumb izvorâte de la tine din coastă

topeșTe-ne Doamne curcubeul sub ochiul stâng și
plouă flăcări de argint sub fereastră

și se facea
zi
și se făcea
noapte
și se făcea...

Lansare volum gothic 1- discursul domnului profesor Cretu Vasile

Prof. dr. Nicolae Cretu de rasarit_de_zori

Targul de carte Gaudeamus

Cafeneaua Literara

Alex Marinescu

Alex Marinescu de rasarit_de_zori

MESAJ CELEST

de n-aș fi stâncă

îmi zvâcnește linia vieții în palmă.
oooo, amețitoare palmele-mi de frunze au prins fibroase rădăcini,
apleace-te, îți zic, și smulge-mi bucățile de sfoară care mă leagă de
asfințit, că uite, sunt o nouă curbă îndoită într-un semn de întrebare.
suflete al meu, unde mai dormi?
unde ți-s ramurile plânse și de ce
asculți pustiului
urletul neviului mormânt?

suflete al meu zdrobit de farul nopții, de ce mă mai încape marea
cu valuri ucigașe?

strig vântului să-și rupă
nori că mi-e frig
și vreau să plutesc senin și liniștit pe umerii
sorții să strig cu glas de foc pământul,
să mă acopere cu mult mai
multe frunze, să
nu mă poți zări,
să nu mă poți iubi,
să nu mă poți visa pe sub ruine...

eu, femeie cu gust de șarpe sâsâi asurzitor
în urechea ta sudată în piatra dracului,
ooo, da. există. și e a lui.
și eu aș fi a ta
de n-aș fi stâncă
aș lăcrima albastru în urechea ta sculptată
înveșmântată în sunete lugubre de
dalta nopții care sapă adânc,
tot mai adânc, în gura care îți mușcă
limba despicată până la sânge...

dragul meu cu stele de argint

în miez de noapte mă transform în ploaie
dragul meu cu stele de argint pe mantia
de zare ai chipuri vii de broaște pe
care le transformi în crini
și uneori îți ning în gânduri
cu sclipiri de
ramuri albe ai crede că-s un
colț ascuns de pernă
ucigașă strânsă-n
pumnii tăi mărunți

și scrijelesc adânc pereții nopților albastre
ai crede că sunt soarele ascuns în poală de
munții cei trufași orbecăind pe stânca ascuțită
îmi tai cărările prin vis aduc la
căpătâiul patului tablou uitat în jurămintele
morminte și te amestec din țărână
fac iar lumină
stălucindu-ți în piele
ca un felinar
mă-ndes și
te
aprind

E Nomine - Der Exorzist

Evergreen by Yoann Lemoine - Beautiful music video

întunecare

ai putea crede că
sunt femeia ta cu
stele tatuate pe obraji
cu zâmbet stins în focul nopții
surâs aprins în dungile târzii nu
știu să-ți spun iata am o inimă de os
ascunsă într-un trup apus și glasul
mi-e purtat pe brațele desprinse prin labirint
de la o scorbură la alta caut
numele păsării cu chip de șarpe și corul
copiilor de plumb îmi însoțește pasul
caută aici și
aici e dimineața tristă
la fel de tristă
tresar
ce căutam
poate doar prăbușirea ta
în mijlocul luminii sau
ochii mi-au lasat
rugina peste pleoape și-am încheiat
un timp
un pact
cu nebunia
am jumătățile de inimi încălțate
pe partea dreaptă și
uite tu ai crede că numai aici ne plouă peste
amintiri pătate cu pulberea de gânduri
m-ai umili spunându-mi că
aș fi putut să fiu femeie
castelanului nebun
care-mi visează îngeri fără gene
sculptați pe suflet
de granit