sâmbătă, 7 septembrie 2013

acolo era tabitta


departe de tine
căutându-şi o casă
îi aşezai palmele
în dreptul inimi
de parcă ţi-ar fi fost iubită
de parcă hainele ei învechite
nu ţi-ar fi spus deja că
e păpuşă din câlţi
-cea mai fricoasă-

locul era perfect
bluza ei descusută
te îmbia pe sub fereastră
sufletul curs al tabitei
culegea goluri

ssssst! uitaţi! sufletul trist;
sufletul alb al tabitei;
taraba cu pieile de drac;
oameni cu sişuri împlântate;

un decor sumbru
-de nedescris-
departe
străzi aglomerate;
rupturi de glezne;
alunecari de braţe;
fără de
sfârşit


Niciun comentariu:

Simbioză

Îmi va fi dor de tine pân` la stele, Prietene al meu nocturn, Las ție moștenire cântecele mele Pe care-aș fi putu...