şi m-am trezit aruncată
la o margine de lume
într-un loc uitat de timp
mă cunoşteau numai copiii
şi mă strigau pe nume: ,,domnişoara,,!!!
..............................................................
domnişoara locuia cu chirie
când avea musafiri
gazdele îşi plantau
ochi telescopici în perete
să vadă şi ei
ochii
ce mai face ,,domnişoara,,
............................................................
supravieţuiam
ce altceva puteai face
într-un loc uitat
în care şi pisicile mor
după ce-şi termină
de tors firele de timp
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
uneori simt gustul apei de cristal ca pe o ploaie vaporoasă în care m-am amestecat până la cel din urmă verde confundându-... -
Drumul până la şcoală şi înapoi, era o adevărată corvoadă pentru mine şi fratele meu, Ionel. Totul devenea şi mai complicat, în special, în ... -
Mobila Era o zi de vară toridă, dar nu semăna cu cele de astăzi, îmbâcsite de praf şi zăpuşeală. Până şi căldura acelor zile era mai uşor de...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu