păsări cu ochi de ceaţă
îşi înmoaie penele-n amurg
nu mai e mult îmi zic
Undeva
Cândva
Cineva o să-mi croiască
aripi de mătase
ca o sihastră
în burta stranie a nopţii
o să ma avânt
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
prea(lăuntrică
simt cum mâna mi se întinde peste timp luându-mi locul de acum locul meu încape într-o virgulă într-un singur punct m-aş și ascunde D...
-
Poveste scrisă ca temă la obiectul Lectură suplimentară, în data de 17 mai 2009, după ce a ascultat povestea „Omul de tură dulce”, apărut...
-
De când te aşteptam, străine, pe ţărmul mării întârziat... Să ne-afundăm în valul ei, nebunul, Toţi aşteptaţii: unul...după unul... Pâ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu